ISTORIA VENDINGULUI (II)

ISTORIA VENDINGULUI (II)

 

Continuăm serialul nostru despre istoria vendingului prezentându-vă în acest episod etapele legate de securitate, siguranţă şi inovaţie,  pe care le-a parcurs vendingul în lume.

Chestiuni legate de securitate şi siguranţă

Riscul automatelor neprotejate

Cele mai multe automate sunt testate şi proiectate în aşa fel încât să descurajeze furtul, cu măsuri de securitate ce se pot vedea în designul ce impune siguranţă. Ca rezultat, aceste automate pot fi extrem de grele.

Puţini sunt cei supuşi riscului de a fi răniţi de automate, fie că încearcă să fure din acestea, fie că devin furioşi şi lovesc aparatul, în momentul în care se produce o eroare şi nu este eliberat un produs sau nu este dat restul corect. Un articol din Jurnalul Asociaţiei Americane de Medicină din 11 noiembrie 1988, pagina 2697, analizează 15 cazuri ale unor persoane care, în încercarea de a lua o băutură din aparat, au fost răniţi.  Trei dintre aceştia au decedat, în timp ce restul au fost spitalizaţi şi trataţi pentru ruptură de craniu, deget de la picior, tibie, gleznă, femur şi pelvis, precum şi pentru hemoragie cerebrală, contuzie la genunchi şi, unul dintre pacienţi, chiar pentru perforarea vezicii urinare. Articolul susţinea că din pricina faptului că bauturile sunt poziţionate în partea de mijloc-sus a automatului (pentru a putea cădea în dispozitiv), centrul de gravitaţie al automatului este mult prea sus. De aceea, există pericolul de a cădea doar la o mică înclinaţie de 20 de grade. Un automat plin de produse poate cântări până la 400 de kg.

Fraudă cu monezi

Există un aspect legat de automate, în mod special cele mecanice, care implică utilizarea unor monezi sau, în cazuri extreme, a unor instrumente care au aceeaşi formă ca şi monedele acceptate de aparat. Această metodă este utilizată pentru a nu plăti serviciile, precum şi pentru a primi un rest mai mare decât cel în cazul în care s-ar fi introdus o monedă reală.

Un exemplu remarcabil al unei situaţii prezentate mai sus este utilizarea unui dinar libanez în aparatele malteze în anii ’90. Un dinar libanez de 100 era utilizat în locul unei monede de 1 liră malteză care, pe vremea aceea, pe piaţa neagră, valora în jur de 10 dinari libanezi şi avea valoarea de 100 de ori mai mare decât cea a unei monede fraudate. Moneda libaneză de 50 era utilizată în locul monedei de 25 de cenţi maltezi, care  însemna de 50 de ori valoarea monedei fraudate pe piaţa neagră. În orice caz, această problemă a fost repede rezolvată în momentul în care aparatele au fost înlocuite cu unele noi, ce puteau detecta diferenţa dintre monedele reale şi cele false, măsură luată mai ales în zonele turistice. Moneda de 2 eurocenţi este similară cu cea tailandeză, care valorează numai 0.25 eurocenţi. Ca rezultat, multe dintre automate nu mai utilizează monede de 2 euro, care este asemănătoare cu cea de 10 unităţi din Tailanda. În Statele Unite, cele mai multe automate pot face diferenţa între „semnăturile magnetice” ale diferitelor monede introduse. Unele automate americane nu acceptă monede din Canada, Bermude, Bahamas, Insulele Caraibe de Est sau monedele de 5 pence britanice.

Inovaţii

Vendingul a trecut, de-a lungul timpului, printr-o serie de schimbări. Multe dintre aparate sunt încă în stadiul în care sunt adaptate la acceptarea cărţilor de credit şi multe dintre companii au început să monitorizeze starea aparatului de la distanţă.

John Greenwick, din cadrul companiei Greenway, este un fost angajat al companiei Mars Electronics şi fost manager de producţie al primului automat care utiliza bancnote. Potrivit declaraţiilor sale, industria avea nevoie să se adapteze la utilizarea monedelor la nivel mondial. Aşa că a fost inventat MDB – Multi Drop Bus, ce permite automatelor din întrega lume să utilizeze aceleaşi dispozitive de acceptare a bancnotelor şi monedelor cu specificaţie internaţională.

Doug M. Sanford de la Vending Times vorbeşte despre faptul că „mulţi reprezentanţi ai industriei nu îşi mai amintesc cerinţele urgente ale liderilor din industrie de a instala mecanismele ce păstrează banii în aparat, să plaseze un număr de telefon unde consumatorul putea reclama o fraudă sau cerea o despăgubire, să se asigure de faptul că driverele lor asigurau o bună curăţare a aparatului şi schimbarea becurilor arse; şi aşa mai departe. Cele mai recente inovaţii includ mecanisme îmbunătăţite de validare şi acceptare a monedelor şi hârtiilor, precum şi a sistemelor de feedback pentru verificarea procedeului de vending.

Potrivit lui Michael Kasavana – Asociaţia Naţională a Comerţului Automatic din cadrul Universităţii din Michigan, apariţia tehnologiei wireless a transformat telemetrica într-o practică utilizabilă şi a oferit un mediu prin care plăţile cash pot fi autentificate. Cercetările arată că 50% dintre consumatori nu vor apela la un aparat care are indicaţia „sumă fixă”. Aparatele cu telemetrie pot transmite date de inventar către un router care poate să îl informeze pe furnizor ce produse trebuie realimentate. Sau datele pot fi transmise către un dispozitiv centralizat pentru efectuarea unui „route stop”, care să detecteze o eroare sau să verifice informaţia colectată.

O serie de furnizori de tehnologie telemetrică sunt în competiţie pentru standarde şi stabilirea setupului automatelor. Pe baza unor informaţii recente, aflăm că telemetria digitală pentru stocare şi sistemele de plată prin cărţi de credit economisesc până la 40% din emisiile de carbon peste standardele umane admise şi sisteme mecanice de schimb.

Vendtxt Vending Inc. a dezvoltat o tehnologie prin care consumatorii pot comanda produsele prin SMS. Consumatorul trimite un mesaj către un număr de cod şi primeşte apoi un alt cod din patru cifre. Consumatorul introduce codul în automat şi acesta face selecţia. Dacă produsul este livrat, se taxează pe telefonul mobil.

O altă inovaţie este „self service”, printre acestea numărându-se magazinele dotate, spre exemplu, cu touchscreen. Odată ce un produs este comandat, un braţ automat execută comanda şi plata se face de pe cartea de credit a consumatorului.

În domeniul vending, serviciile şi inovaţiile merg până la kioşcuri pe internet şi DVD-uri. Vendingul prin alte metode decât cash permite utilizarea cardurilor de debit sau U key pentru servicii adiţionale. Astfel, vendingul este o industrie de miliarde de dolari.

Pentru eliminarea pericolelor legate de deces prin căderea automatelor, cele mai moderne automate sunt echipate cu spirale cu laser ce protejează căderea produselor. Dacă produsul achiziţionat nu rupe unda de laser în cădere, spiralele se întorc automat, de obicei de trei ori pentru a asigura căderea produsului. Dacă nici aşa produsul nu este eliberat, consumatorul va fi rugat să facă o altă comandă sau să i se returneze banii.

O nouă intrare pe piaţă este cea a automatelor bazate pe celulele voltaice cu rezerve de hidrogen.

Plăţile cu cardul aparţin viitorului industriei de vending. Operatorii automatelor au în plan să adauge sisteme de plată cu cardul, potrivit unui studiu al Apriva, o companie de servicii wireless. Un procent de aproape 57% dintre companiile supravegheate de Apriva spun că planifică să extindă numărul automatelor care utilizează cardul de credit.

editare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*