Istoria Aparatelor de Vending (X)

Istoria Aparatelor de Vending (X)

Istoria Aparatelor de Vending cu Cărți

O tehnologie care nu este folositoare nu este la modă din nenumărate motive. Uneori tehnologia depășește epoca sa. În alte cazuri, indiferent de cât timp va trece, o tehnologie nu va deveni niciodată folositoare sau atractivă.

Care este situația aparatelor de vending care vând cărți?

Primul aparat de vending distribuitor de cărți a fost construit în Anglia în anul 1822, de Richard Carlile. Carlile era un comerciant de cărți care dorea să vândă lucrări instigatoare precum Age of Reason de Paine, fără a fi aruncat în închisoare. Soluția găsită de el a fost un aparat cu autoservire care le permitea clienților să achiziționeze cărți dubioase fără ca aceștia să intre în contact cu Carlile. Clientul învârtea un cadran aflat pe aparat până indica publicația dorită, plasa banii, iar cartea cădea chiar în fața sa. Nu este foarte clar dacă acesta era un proces automatizat, dar oricum, acest lucru nu a oprit procesul automatizat al Angliei să îl condamne la închisoare pentru comercializarea de “materiale blasfemitoare,” pe unul dintre angajații lui Carlile.

Aparatul de vending Penguincubator

Următorul aparat distribuitor de cărți s-a numit Penguincubator și a apărut în Londra în anul 1937. Acesta a fost conceput de Allen Lane, fondatorul lui Penguin Books, și distribuia literatură clasică în cărți broșate, care aveau același preț cu cel al unui pachet de țigări.

Lane a fost o figură iconoclastică în activitatea publicistică britanică. Cunoscut pentru popularizarea pungilor cărților broșate de calitatea înaltă, acesta era perceput ca un personaj hotărât să destabilizeze industria cărților. Conform site-ului de internet a lui Penguin, aparatul Penguincubator a apărut astfel:

După o vizită făcută scriitoarei Agatha Christie în Devon, Allen Lane se afla pe un peron în gara Exeter unde căuta o librărie pentru a achiziționa ceva de citit pe drumul de întoarcere către Londra…. Consternat de variantele din care putea alege, Lane a hotărât că literatura contemporană atractivă ar trebui pusă la dispoziția oamenilor nu doar în tradiționalele librării ci și în gări, în tutungerii sau în magazinele alimentare și asta la un preț accesibil.

Unele rapoarte sugerează că aparatul Penguincubator era nesigur, dar se pare că cel puțin un asemenea aparat ar fi fost instalat, spre uimirea librarilor locali, lângă stația Charing Cross Station din Londra.

Poate că Sir Allen a reușit să schimbe obiceiurile englezilor privind lectura, dar și Penguincubatorul a avut o contribuție la acest lucru. Mai exact, deși acesta nu a fost niciodată fabricat într-un număr suficient de mare încât să poată avea un impact asupra pieței, ideea de bază s-a răspândit.

Aparatele Book-O-Mat, Readomatic și A Novel Idea

În iunie 1947, Popular Science a lansat un aparat de vending de cărți numit Book-O-Mat care oferea o selecție de 50 de cărți, fiecrare dintre acestea având prețul de 25 de cenți.

Doi ani mai târziu, compania Rock-Ola Manufacturing Corporation a venit cu o versiune mai nouă numită tot Book-O-Mat. Rock-Ola, care este cunoscută pentru aparatele sale slot machine și pentru jukebox-uri, a decis la un moment dat că și cărțile pot face un ban, așa cum au și arătat în prezentarea aparatului lor:

Pentru prima oară veți vedea un vânzător automat operat de monede care îi permite operatorului să-și împartă profiturile de multe milioane de dolari din afacerea cu cărți broșate.

În prezent, multe companii asiatice construiesc și distribuie aparate de vending cu cărți. Japonia, țara unde aparatele de vending cu cărți distribuie mult mai multe tipuri de produse, printre care se numără și berea sau pantofii, a avut un succes de lungă durată distribuind cărți de mărimea portofelului și comicsuri (benzi desenate) cât cartea de telefoane.

Totuși succesul vestic al acestei tehnologii s-a dovedit a fi ceva mai vag. Inițial, o companie irlandeză a creat furori instalând în aeroportul Heathrow din Londra un aparat numit A Novel Idea, însă în anul 2010 aceasta a dat faliment.

Mai mult decât atât, în 2008, New York Times a plasat un aparat de vending cu cărți broșate într-o stație de metrou din Barcelona. Acesta conținea traduceri în limba spaniolă a unor nuvele scrise de Nora Roberts și Victoria Holt, de atunci, aparate similare au fost văzute în Madrid, și se pare că numărul lor este în continuă creștere.

Anul trecut, în aeroportul din Stockholm a apărut aparatul Readomatic, iar aparatele de vending cu cărți par a avea un succes răsunător și în Germania. În consecință, se pare că încă mai există speranțe pentru această tehnologie care, când este, când nu mai este la modă.

Biblioteca Fullerton Public din Orange County, California a instalat de curând în gara locală un aparat de vending cu cărți. Acesta este denumit “Redbox for books,” și oferă peste 500 de titluri de bestsellere gratis pentru utilizatori, cu condiția ca aceștia să dețină un card de bibliotecă și să nu aibă amenzi care să depășească suma de 5 dolari.

Deși distribuirea cu ajutorul aparatelor de vending limitează selecția de cărți la bestsellere ale pieței de masă, există și o excepție demnă de menționat. Anul trecut, librăria cu numele Monkey’s Paw a lansat aparatul BIBLIO-MAT, primul aparat de vending din lume care distribuia cărți la mâna a doua, alese aleatoriu, la prețul de 2 dolari canadieni. Stephen Fowler, proprietarul lui Monkey’s Paw, spune că aparatul BIBLIO-MAT este un “anticariat aleatoriu de cărți,” denumire care are sens, având în vedere că nu știi niciodată ce vei primi.

Deși aparatele de vending au fost de mult acceptate în cazul ziarelor, nu au prins niciodată cu adevărat în cazul cărților. Cărțile nu sunt obiecte dispensabile precum țigările sau dulciurile. Drept rezultat, nu prea ne surâde ideea de a cumpăra o carte de la un aparat. Titlurile bestsellerelor pot ajuta puțin la îndepărtarea acestei piedici, dar nu contribuie foarte mult la îmbunătățirea percepției cititorului asupra valorii intelectuale a lecturii.

Este de mirare totuși că, odată cu apariția aparatelor de vending cu cărți, numărul de cărți achiziționate nu crește, mai ales dacă luăm în considerare faptul că de la, spre exemplu, magazinele Sony poți cumpăra un set de căști, sau un MP3 player. Sau poate că dacă ne gândim puțin la competiția cu care se confruntă aparatele de vending cu cărți, nu ar trebui să ne mirăm așa de tare.

editare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*