Vendingul Românesc – primii pași către reglementare

Vendingul Românesc – primii pași către reglementare

PRIV strânge rândurile și se pregătește de ce este mai rău

Este evident, prin ultimele acțiuni ale reprezentanților săi, că Statul Român a luat în colimator industria de vending de la noi și în căutarea disperată de venituri bugetare va „strânge cu ușa” firmele de vending pentru plata de noi taxe și impozite.

Ședința Patronatului Român al Industriei de Vending (PRIV) din 13 martie 2014 a avut scopul să informeze membrii săi de noile intenții ale celor doi reprezentanți ai Statului: ANSVSA și Ministerul Finanțelor în ce privește noile modificări legislative ce se dorește a fii făcute de cele 2 instituții mai sus amintite în perioada imediat următoare.

Premisa de la care se pleacă este că Statul Român dorește să aducă mai mulți bani la buget din impozitarea activității de vending și prin urmare vrea să afle cine activează în piața de vending de la noi (câti operatori există), câte automate de vending operează în acest moment, care este volumul de produse și servicii operate și, în general, care sunt cifrele care guvernează această activitate economică, pentru a-i fii mai ușor să reglementeze domeniul.

Întâlnirea din 13 martie a Patronatului Român al Industriei de Vending a fost valoroasă și prin prisma faptului că membrii Consiliului de Conducere PRIV au dorit să obțină un mandat din partea membrilor săi în ce privește viitoarele discuții cu ANSVSA și Ministerul Finanțelor. Așadar, întâlnirea de acum a fost foarte importantă pentru a întări poziția PRIV în discuțiile cu autoritățile statului.

În continuarea ședinței s-au discutat diverse posibilități prin care informațiile de bază ce urmează a fii solicitate de stat cu privire la industria de vending să fie obținute, date la fel de importante pentru industria însăși dacă dorește să-și îndeplinească una dintre menirile sale: cine suntem și câți suntem.

Astfel au fost puse pe tapet diverse propuneri: posibila angajare a unei firme specializate în realizarea de cercetări care să poată să facă aceste studii semnând un acord de confidențialitate, iar rezultatele să fie analizate ca un tot unitar și nu pe fiecare firmă în parte, sau trimiterea unei adrese din partea PRIV către Registrul Comerțului prin care să se afle dacă această instituție poate da un CAEN special pentru vending.

S-a subliniat importanța realizării unui acord cu o firmă de cercetare de piață pentru că au fost voci care au subliniat că dacă industria nu va face acest lucru singură, atunci Statul oricum va face acest lucru în locul patronatului, mai devreme sau mai târziu.

Un alt subiect fierbinte a fost Proiectul de ordin afișat pe siteul ANSVSA care modifică și completează Ordinul Președintelui nr.111/2008 care aprobă Norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală.

S-a evidențiat în cadrul ședinței PRIV că ANSVSA dorește să ia în evidență toate automatele ce livrează bunuri de origine animală sau non-animală și practic declararea locației aparatului. De asemenea, vor să controleze automatele în termen de 30 de zile de la declararea locației acestora.

Din păcate acest lucru va contribui la limitarea deplasării aparatelor de vending pentru că se cunoaște de către operatori faptul că o locație își poate determina eficiența în mai puțin de 1 lună, poate chiar în câteva zile și atunci operatorul va fi nevoit să aștepte cel puțin 30 de zile de la declararea locației automatului dacă dorește să-i schimbe locul și să-l opereze în alt spațiu.

În altă ordine de idei, în cadrul ședinței din 13 martie s-a analizat și răspunsul ANSVSA, ca urmare a adresei înaintate de PRIV nr.11 din 19.02.2014 prin care patronatul nostru propunea o serie de modificări legislative cu privire la prevederile Ordinului Președintelui ANSVSA nr.111/2008, răspuns prin care această instituție a statului informează că a editat ordinul pe baza pregătirii specialiștilor lor și că acest act normativ este dedicat întregului domeniu de retail, iar “între ANSVSA și AMRCR (Asociația Marilor Rețele Comerciale din România) există un protocol de colaborare care are ca scop coordonarea adecvată a activităților specifice celor două părți, în ceea ce privește siguranța alimentelor, pentru asigurarea unei reacții rapide care să permită prevenirea sau diminuarea efectelor negative produse de eventualele incidente alimentare și creșterea gradului de protecție a sănătății publice și a intereselor consumatorilor.”

S-au analizat mai departe, în cadrul întâlnirii PRIV, și alte articole existente în Proiectul de modificare a Ordinului 111/2008 al ANSVSA care sunt considerate de către industria noastră de vending niște prevederi care nu pot fi aplicate, nerespectând realitatea businessului de vending. Iată despre ce este vorba:

9. “Articolul 19 se modifică şi va avea următorul cuprins

„Art.19.

(2)   Excepţie de la prevederile art. 19, lit. a) fac automatele de vânzare a produselor alimentare şi operatorii cu activitate de tip trader:

(3)   În cazul automatelor de vânzare a produselor alimentare în vederea obţinerii documentului de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor, operatorii din sectorul alimentar sau reprezentanţii legali ai acestora trebuie să depună la direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, următoarele documente :

a)  cerere scrisă;

b)   copia certificatului constatator sau, după caz, a certificatului de înregistrare eliberat de oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul în a cărui rază teritorială îşi desfăşoară activitatea;

(4)  Cererea prevăzută la alin. (5) lit. a) cuprinde următoarele:

a)    denumirea şi adresa societăţii comerciale/reprezentantului legal care deţine automatele prin intermediul cărora se realizează vânzare de produse alimentare;

b)  activitatea desfăşurată;

c)      numărul de automate deţinute de către societatea comercială/reprezentantul legal prin intermediul cărora se realizează vânzarea de produse alimentare;

d)  adresele de amplasare a automatelor conform modelului din Anexa 22,

e) tipurile şi cantităţile de produse supuse vânzării cu amănuntul;

(5)  Cererea prevăzută la alineatul (7) lit. a) cuprinde următoarele:

a)    denumirea şi adresa societăţii comerciale/reprezentantului legal care deţine automatele prin intermediul cărora se realizează vânzare de produse alimentare;

b)  activitătea desfăşurată;

c) numărul personalului lucrător.”

“10.Articolul 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art.20.

(2)   Unităţile de vânzare cu amănuntul vor fi înregistrate într-un registru special de către direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, acestea acordând pentru fiecare unitate un număr de înregistrare, precedat de literele “VA”, care semnifică “vânzarea cu amănuntul”;

(3)   Pentru automatele de vânzare a produselor alimentare care după efectuarea verificării acestora de către personalului sanitar veterinar de specialitate, corespund prevederilor legislaţiei în vigoare, direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti va emite un singur document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor pentru fiecare societate comercială/persoană juridică, deţinătoare a unuia sau a mai multor echipamente mobile, prin intermediul cărora se realizează vânzarea produselor alimentare, document în care vor fi trecute seriile de identificare a tuturor echipamentelor deţinute de societate precum şi locaţiile de amplasare ale acestora, conform modelului prevăzut în Anexa 16, iar taxa percepută va fi în conformitate cu prevederile Anexei 4;”

(5) Elementul de identificare, deţinut de fiecare automat, va cuprinde inscripţionat literele „VA”, care semnifică „vânzare cu amănuntul”, indicativul judeţului unde este înregistrată societatea comercială/persoana juridică care deţine aceste echipamente, numărul de înregistrare sanitar- veterinar şi pentru siguranţa alimentelor emis de către direcţia sanitar- veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi numărul de identificare unic al automatului respectiv emis de direcţia sanitar- veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană respectiv a municipiului Bucureşti, în concordanţă cu numărul de automate pe care le deţine societatea comercială;

(6) La sediul social al societăţii comerciale/persoanei juridice care comercializează produse alimentare prin intermediul echipamentelor mobile de tipul automatelor, trebuie să existe o hartă actualizată cu amplasarea automatelor deţinute, hartă ce trebuie pusă la dispoziţia autorităţilor competente, la cerere;

(7) În cazul în care, în urma verificării unităţii de către inspectorii autorităţii sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din cadrul direcţiei sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a  municipiului Bucureşti, se constată neîndeplinirea condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în nota de constatare/procesul-verbal de constatare vor fi înscrise deficienţele constatate, măsurile dispuse, precum şi termenele de remediere a deficienţelor, sub semnătura operatorului din sectorul alimentar;

(8) La expirarea termenului de remediere a deficienţelor stabilit în nota de constatare/procesul- verbal de constatare, operatorul din sectorul alimentar solicită, printr-o cerere scrisă, direcţiei sanitar- veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti  reverificarea unităţii; unitatea se supune unei activităţi de recontrol, iar în cazul în care deficienţele constatate nu sunt remediate în cadrul unităţii, direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti notifică în scris operatorului faptul că nu are dreptul să îşi desfăşoare activitatea în domeniul de competenţă pentru care este necesară înregistrarea pentru siguranţa alimentelor. Procesul verbal de constatare întocmit la faţa locului, în care se menţionează cele precizate anterior constituie modalitate de notificare scrisă”.

În Anexa 4 la punctul 3 se specifică printre altele că Automatele de vânzare de produse alimentare vor achita o taxă de 100 de lei per aparat, iar la punctul 9 se spune că Automatele pentru vânzarea produselor alimentare de origine nonanimală vor achita tot o taxă de 100 de lei per aparat.

Cei de la ANSVSA introduc chiar un fel de definiție a ceea ce înseamnă automat de vending prin adăugarea În Anexa 9 la poziţia VI după  punctul  8 a punctului 13 prin care se spune că: Automate pentru vânzarea produselor alimentare de origine nonanimală reprezintă echipamente şi instalaţii adecvate amplasate în locurile publice, prin intermediul cărora se comercializează  diferite produse alimentare de origine nonanimală către consumatorul final; această categorie include automatele de îngheţată, cafea, ceai, si altele.

La punctul 25 se spune că: “În Anexa 1, Capitolul II, punctul 1) după litera i), se introduc patru noi litere, literele j)-m), cu următorul cuprins: „j) Automate pentru vânzarea produselor alimentare reprezintă echipamente şi instalaţii specifice, amplasate în locurile publice, prin intermediul cărora se comercializează diferite produse alimentare către consumatorul final. Această categorie include toate tipurile de produse alimentare de orgine animală şi nonanimală, cu excepţia automatelor de lapte;

În cadrul ședinței PRIV din 13 martie s-a mai propus aderarea la o confederație patronală, dar s-a decis amânarea luării unei decizii în această chestiune, dar rămâne în plan.

S-a discutat și subiectul arzător al fiscalizării automatelor de vending din România, temă pe care cei de Ministerul Finanțelor o aduc constant în vedere în cadrul discuțiilor cu PRIV. Propunerea Ministerului Finanțelor este ca aparatele de vending să conțină “memorii electronice pentru păstrarea datelor”.

Aici s-au sedimentat următoarele puncte de vedere:

-Avantaje: reglarea concurenței neloiale și combaterea pieței negre

-Dezavantaje: costuri inițiale mari, greutăți în operare.

Discuțiile cu Ministerul Finanțelor vor continua și pe viitor, iar PRIV va face informări cu privire la toate subiectele în discuție.

Pentru ca pe viitor să nu ajungem să tratăm efectele, ci cauza, ar fi bine ca lipsa de informație ce caracterizează momentan piața noastră de vending să dispară treptat. De asemenea, industria noastră trebuie să devină din ce în ce mai proactivă și să nu mai aștepte să fie invitată la diverse discuții privind viitorul său, ci să preia inițiativa în demararea de consultări privind legislația de specialitate, pentru că are cunoștințele și oamenii care o pot face.

editare