Operatorii din industria de vending acționează pe piața autohtonă atât din perspectiva de importatori, cât și ca producători, distribuitori sau retaileri. În aceste condiții ei sunt obligați de legislația națională...

Valorificarea deșeurilor în industria de vending

Operatorii din industria de vending acționează pe piața autohtonă atât din perspectiva de importatori, cât și ca producători, distribuitori sau retaileri. În aceste condiții ei sunt obligați de legislația națională să recicleze ambalajele din import, gupaj și desfacere pentru a micșora impactul asupra mediului. Deși la prima vedere par nesemnificative cantitativ, ambalajele pentru desfacere sunt primele care se observă în coșurile instalate de firmele de salubritate.

Ce este reciclarea?

Conceptul de reciclare este puțin înteles în piață. Cel mai adesea este confundat cu colectarea. Astfel companiile, dar și persoanele fizice, în momentul în care predau deșeul spre colector/salubrist sunt liniștiți că și-au îndeplinit o datorie civică sau legală. Deși au dreptate, totuși nu este vorba de reciclare. Reciclarea înseamnă repunerea materialului respectiv în circuitul economic. De exemplu, paharele de carton se reciclează abia atunci când sunt transformate în alt carton. Bineînțeles, că ele urmează un proces de spălare, tocare, topire etc., iar pulpa de hartie obținută este folosită la fabricarea altui carton proaspăt. Firmele de salubritate au o activitate diferită de a colectorilor, în ceea ce privește managementul deșeurilor reciclabile. Astfel, ajunse in coșul de gunoi, nesortate, deșeurile sfârșesc cel mai adesea la groapa de gunoi. Salubriștii sortează prea puțin, din motive de rentabilitate și de contaminare, eficiența instalațiilor de sortare, cel puțin de la noi din piață, fiind undeva la maxim 6%. Aici intră în joc colectorii, care cel mai adesea sunt specializați. Ei sunt cei care susțin practic, reciclarea, prin aceea că pun la dispoziția fabricilor materie primă secundară sortată, cu un grad de purificare suficient. Dacă tot am dat exemplul paharelor de carton, este bine de știut că acestea pot conține pană la 80% materie primă provenită din reciclare.

Deși la prima vedere pare că reciclarea, dacă merge, merge de la sine, o problemă des întâlnită este că producătorii de deșeuri vor să vândă deșeurile pentru a produce bani. Deși generează atât de puține deșeuri încât costurile logistice ale colectorilor sunt mai mari decât valoarea deșeului în sine, totuși ei se complică cu oferte și licitații. Și iată cum, după o negociere strânsă, pentru deșeuri de 200 de RON/lună, nu mai vine nimeni să le ridice. Astfel, acestea ajung, inevitabil, în recipientul de gunoi menajer, deși nu ar fi cazul. Dar, despre aceste aspecte, într-un alt articol.

Îndeplinirea obligațiilor de reciclare ale operatorilor din industria de vending se poate face prin mai multe moduri, inclusiv prin plata directă către Administrația Fondului de Mediu. Deși aceasta este cea mai simplă variantă, bineînțeles că este și cea mai costisitoare. Adesea contractarea unor servicii specializate se dovedește mult mai inspirată. În prezent, în Romania sunt disponibile mai multe soluții de îndeplinire a obligațiilor de reciclare, respectiv transferul responsabilității către un operator autorizat și, nu în ultimul rând, valorificarea individuală.

Cum se realizează valorificarea individuală?

Cel mai dificil de înțeles este că nu trebuie să reciclezi deșeurile proprii. Trebuie să reciclezi și atât. Sigur că este imposibil să iei urma unui ambalaj provenit de la un produs de vending dintr-un aeroport, de exemplu. Dar, poți recicla, în schimb, ambalajele altora care ajung la tine. Sau, poți cumpăra ambalajele strânse deja de colectori, pe care ei oricum le duc spre fabricile unde vor fi prelucrate. Legislația permite acest lucru, pentru că vede România ca o singură piață. Nici măcar nu trebuie să reciclezi deșeurile din orașul tău. O parte din agenții economici pot recicla în virtutea activității lor de bază: ateliere de tâmplărie (reparații de lăzi și paleți), firme de construcții (rambleuri din anvelope), ferme (folosesc ulei alimentar ars, compostează lemn), garaje (filtrează și ard uleiul auto uzat) etc.

Avantajele valorificării individuale

Dincolo de costurile sensibil mai mici, valorificarea individuală comportă mai multe avantaje cum ar fi:

  1. Transparența activității de reciclare – generatorul deșeurilor știe ce, cât și unde a reciclat. În pofida impresiei că reciclarea este un proces cvasianonim și opac, în fapt fiecare dosar de reciclare evidențiază proveniența fiecărui kilogram de deșeu, cine și cum l-a transportat, fiecare încărcare și descărcare, destinația finală și instalația în care a fost reciclat.
  2. Angajamentul social al personalului – oamenii învață să reducă risipa și să mențină curățenia la locul de muncă sau chiar în comunitate. Impunerea unor norme de gestiune a deșeurilor îmbunătățește atmosfera la locul de muncă. Oamenii se simt mai profesioniști, mai angajați față de valorile comunității și, de ce nu, ale popoarelor civilizate despre care mai auzim din când în când pe la televizor.
  3. Controlul reciclării – știm că deșeurile s-au reciclat într-adevăr.
  4. Micșorarea riscului fiscal – istoria recentă a arătat că incompetența s-a întors împotriva clienților OTR-urilor, care au fost forțați să plătească din nou de AFM tot ceea ce nu reușiseră să recicleze acestea. E drept că legea s-a schimbat, dar nici controale la OTR-uri n-au prea mai fost. De altfel, cu cât lanțul economic este mai lung, riscul ca unul din actori să aibă o problemă este mai mare.

Este bine de punctat că deșeurile din vending sunt costisitoare, fiind de regulă ambalaje din PET, aluminiu, dar și DEEE-uri. În aceste condiții, marja economisită prin valorificare individuală este, in mărime absolută, semnificativă, generând saving-uri deloc de neglijat.

Hexa Concept S.R.L. furnizeaza consultanță în vederea identificării, raportării și reciclării deșeurilor pentru importatori și producători de pe tot teritoriul României. Mai multe detalii pe

www.6-concept.ro

de Laurențiu Neacșu