Parlamentul păstrează zahărul în sucuri

Parlamentul păstrează zahărul în sucuri

Senatul – hăis, Camera Deputaților – cea,  sănătatea nu mai contează când la mijloc se află peste 1 miliard de euro!


Vom continua să bem sucuri cu adaos de zahăr! Parlamentul a respins proiectul de lege care ar fi obligat marile companii de băuturi răcoritoare să plătească o taxă statului român pentru produsele cu adaos de zahăr.

Proiectul a trecut inițial de Senat care l-a adoptat tacit, în 22 noiembrrie, dar a fost respins de Camera Deputaților, care este for decizional. Practic, proiectul inițiat de senatorul USR Adrian Wiener, la rândul lui medic, își dorea să-i stimuleze pe producători să reducă adaosul de zahăr din sucuri. Mai mult, motiva senatorul în mai 2018, când a depus proiectul de lege, România a ajuns fruntașă în ceea ce privește numărul oamenilor care suferă de diabet zaharat. În urma respingerii proiectului, nu doar sănătatea românilor va avea de suferit, ci și bugetul de stat, estimările făcute de semnatarii proiectului legislativ fiind de 300 de milioane de euro anual, după cum notează avocatnet.ro

Vot masiv împotriva taxării sucurilor cu mult zahăr

Proiectul de lege care prevede taxarea suplimentară a sucurilor cu un conținut ridicat de zahăr a trecut de Senat anul trecut, în luna noiembrie. A urmat apoi dezbaterea în Comisia de Sănătate a Camerei Deputaților, care a avizat negativ proiectul. Avizul acesteia este unul consultativ de care, la votul din plen, deputații pot sau nu să țină cont. Ei au optat pentru a doua variantă, iar în 16 aprilie proiectul a fost respins cu un vot covârșitor de plenul Camerei Deputaților. 231 de deputați au votat împotrivă, 10 s-au abținut, iar 25 parlamentari s-au arătat în favoarea taxării sucurilor cu mult zahăr. Dacă inițial proiectul a fost susținut de parlamentari de la toate partidele, inclusiv PSD,  la votul final însă, doar USR a mai susținut proiectul. Insuficient pentru a putea trece. Nimeni n-a dat nicio explicație privind brusca schimbare de părere.

“Obiectul principal al legii nu se adresează taxării primitive a consumatorului, ci este un stimulent pentru producători de a veni în zona responsabilității sociale și de a reformula voluntar produsele astfel încât să beneficieze de accize reduse. Este evident că producătorii nu vor să rămână în nișa de concurență cu sucurile de fructe, că vor să își mențină cota de piață la nivel de vânzări de volum. Și atunci, practic, trebuie să beneficieze de zona de accizare inferioară și să reformuleze voluntar adaosul de zaharuri”, a spus inițiatorul proiectului, Adrian Wiener, citat de HotNews.ro.

Ideea de a suprataxa băuturile răcoritoare, în funcție de conțintul de zahăr a mai fost lansată în discuție în 2011, când un astfel de proiect a fost lansat în dezbatere de un fost deputat PDL (pe atunci) Petru Calian, iar taxa urma să se ducă direct în bugetul de la sănătate. Deși a fost ascultată propunerea, nimeni n-a auzit-o nici atunci.

România, pe primul loc la diabet zaharat în Europa

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), bolile non-comunicabile, printre care cele determinate de o nutriție defectuoasă – obezitatea/supragreutatea și în special diabetul zaharat precum și bolile cardiovasculare au, de departe, cel mai important cost pentru individ, familie și societate, pe lângă suferință și dizabilitate.

Diabetul zaharat reprezintă o problemă de securitate națională. Potrivit studiului PREDATORR (Prevalența Diabetului, Prediabetului, Suproponderii, Obezității, Dislipidemiei, Hiperuricemiei și Bolii Cronice de Rinichi) efectuat în 2014 proporția persoanelor adulte (20-79 de ani) afectate de diabet, este de aproximativ 1.700.000 de persoane, țara noastră fiind pe locul 1 în Europa la incidența diabetului zaharat, așa cum se arăta în expunerea de motive a proiectului.

Cum s-ar fi aplicat taxarea

Referitor la acciză în sine, propunerea legislativă prevedea că băuturile răcoritoare ar fi fost taxate cu 70 de lei pe hectolitru (adică 100 de litri), dacă au un conținut de zaharuri libere între 5-8g/100ml de produs și cu 100 de lei pe hectolitru dacă au un conținut de zaharuri libere de peste 8g/100ml de produs. Practic, asta înseamnă că sucurile cu un conținut de zaharuri libere sub 5g/100ml de produs nu urmau să fie accizate. Pe deasupra, ar fi urmat să se plătească și unele contribuții pentru cheltuielile de sănătate. Concret, companiile care produc, importă sau achiziționează intracomunitar sucuri cu mult zahăr ar fi contribuit cu 56 de lei pe hectolitru pentru băuturile cu un conținut de zaharuri libere între 5-8g/100ml de produs sau cu 80 de lei pe hectolitru pentru băuturile cu un conținut de zaharuri libere de peste 8g/100ml de produs. Totodată, firmele care au încasări din publicitatea pentru sucurile cu mult zahăr ar fi datorat o contribuție de 12% din încasări, după deducerea TVA-ului, scrie avocatnet.ro.

Ce țări au aplicat deja accizarea zahărului din băuturile răcoritoare

Blocul comunitar european a decis să acționeze la unison în privința suprataxării produselor cu conținut ridicat de zahăr.

Din aprilie 2018, Marea Britanie a introdus accizarea zahărului pe trei benzi fiscale: sub 5g/100 ml nu există taxă, între 5-8 g/100 ml se percep 8 lire sterline/litru, și peste 8g/100 ml, 24 lire sterline/litru.

Franța are din 2012 acciză pe zahăr în valoare de 7,53 euro/hectolitru. Norvegia are o taxă pe zahăr încă din 1922 și a decis ca din 2018 să măreasca taxa cu 83% (aproape 5$/kg la dulciuri și ciocolată). Datorită acestei taxe, Norvegia are un consum mediu anual de zahăr de 27 kg/persoană, comparativ cu Statele Unite ale Americii care au 34 kg/persoană. În ceea ce privește obezitatea, doar unul din șase copii sunt obezi în Norvegia, spre deosebire de SUA și Marea Britanie unde raportul este de unu din trei, se mai arată în expunerea de motive a proiectului.

Românii sunt cei mai mari consumatori de zahăr din UE, cu o medie de 30 de kilograme pe an, de două ori mai mare decât cea din Uniunea Europeană, arată statisticile consultate de HotNews.ro. Din păcate, acest zahăr se regăsește și în dieta multor copii, iar creșterea constantă a proporției de minori supraponderali și obezi îngrijorează experți ai Academiei Americane de Pediatrie, cât și cei din Societatea Română de Pediatrie.

Piața băuturilor carbogazoase a depășit 1 miliard de euro!

La nivelul lui 2016, România era cel mai mare consumator de sucuri carbogazoase din regiune, cu 1,3 miliarde litri, echivalentul a 71 de litriu pe an de persoană! Conform adevarul.ro, care citează surse din piața băuturilor carbogazoase, aceasta este estimată la peste 6 miliarde de lei, adică la peste 1,2 miliarde de euro!

Ce spun medicii de aceste cifre? Persoanele care beau zilnic sucuri, chiar şi de fructe, prezintă risc major de obezitate şi diabet de tip II, atrag atenţia medicii specialişti în boli de nutriţie. Potrivit acestora, consumul de astfel de băuturi este cel mai obezogen factor, după consumul de dulciuri. Pentru o persoană care obişnuieşte să bea 2,5 litri de suc pe zi e ca şi cum i-ai da un sfert de kilogram de zahăr cu linguriţa. La 100 de mililitri de astfel de lichid avem 10 grame de zahăr”, a declarat Simona Tivadar, specialist în diabet şi boli de nutriţie.

“Analiza sursei de calorii în exces a dovedit că una din cauzele importante o reprezintă băuturile îndulcite (sucurile – soft drinks). Adolescenții americani beau anual un volum de sucuri ce ar putea umple o cadă de baie mică. Iar acest volum de sucuri aduce un aport de zahăr de aproximativ 13.5 kg pe an. De aceea este imperios necesară o reglementare în domeniul acesta. Unul din posibilele exemple de urmat este cel din Berkeley, California, unde s-a inițiat o taxă pe soft-drinks similară celei pe țigări sau alcool. Ce s-a întamplat în acești ultimi ani? A scăzut imediat consumul de băuturi îndulcite (cu 21% în câteva luni și cu 53% în ultimii 3 ani) și a crescut consumul de apă sau lapte al școlarilor”, a scris medicul Mihai Craiu pe pagina sa de Facebook.

În loc de epilog

Oficial, la sfârșitul anului trecut, România avea înregistrați 823.000 de bolnavi de diabet. “Este posibil ca cifra oficială să fie mai mare, deoarece nu toți sunt diagnosticați”, recunoștea, în 16 noiembrie 2018 ministrul sănătății Sorina Pintea.

Ar mai rămâne o soluție, însă… nimeni nu știe dacă se va aplica vreodată. Ministerul Finanțelor anunța încă din 2017 că va introduce un impozit special pentru alimentele și băuturile cu conținut ridicat de zahăr.

de Paul Dan

editare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*