Cum fac alții bani din taxarea sucurilor și au grijă de sănătatea lor!

Cum fac alții bani din taxarea sucurilor și au grijă de sănătatea lor!

România a păstrat zahărul în sucuri fără să îi pese de diabet și obezitate

de Paul Dan

Dacă legislativului de la București pare să nu-i pese de sănătatea românilor și nici de gaura din buget, deși ar fi putut stabili o sursă sigură de venit (aleșii răzgândindu-se brusc, peste noapte), alte țări câștigă milioane din taxarea băuturilor carbogazoase cu adaos de zahăr, categorie din care fac parte băuturile răcoritoare carbogazoase, susținătoarele de efort și băuturile energizante.

În prezent 40 de state și 12 orașe din întreaga lume taxează acest tip de băuturi, iar banii astfel obținuți merg către finanțarea programelor de sănătate publică, precum educția fizică în școli sau periajul dinților, în Marea Britanie, la dotarea de clase pentru copiii din familii defavorizate, cum se întâmplă în Philadelphia, ori la finanțarea programelor de nutriție, precum în Berkeley, California.

Taxarea băuturilor cu adaos de zahăr este un subiect fierbinte de dezbatere în multe țări, organizațiile care promovează și susțin taxarea și producătorii de băuturi carbogazoase duc o adevărată luptă. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) este susținătoarea și promotoarea unei astfel de taxe, menită să descurajeze dietele nesănătoase și să compenseze costurile economice în creștere ale obezității.

Scurt istoric al taxării băuturilor cu adaos de zahăr

Danamerca a fost deschizătoare de drumuri în domeniul suprataxării băuturilor cu adaos de zahăr, încă din 1930. Mai recent, Finlanda a reintrodus în 2011 o taxă similară și tot în acel an vecinii noștri unguri au început taxarea băuturilor dulci ca parte a sistemului public de sănătate. Legea maghiară acoperă întreaga gamă de produse alimentare care au în compoziție un nivel de zahăr considerat nesănătos. În 2012 a fost rândul Franței să taxeze băuturile răcoritoare, iar în 2013 o lege similară la nivel național a fost introdusă în Mexic, iar în 2016 în Marea Britanie. În 2014, orașul Berkeley din California a fost primul din Statele Unite ale Americii care a taxat băuturile cu adaos de zahăr.

Efectele suprataxării

Conform unui studiu asupra taxelor pentru băuturile carbogazoase, introducerea supraimpozitării a dus la scăderea consumului de băuturi care au în compoziție zahăr și a redus riscurile dezvoltării diabetului de tip II. În general, teroria cererii și ofertei arată că principalul efect al aplicării acestei taxe este creșterea prețului respectivului produs și scăderea consumului. Cel mai radical stat la nivel mondial a fost Mexicul care a introdus o suprataxă de 10%, care a dus la o scădere cu 12% a consumului. Alte studii arată că introducerea unei suprataxări de 1 cent la uncie în orașul Berkeley din California a dus la scăderea consumului cu o valoare cuprinsă între 9,6% și 52%, în funcție de perioada în care a fost efectuată cercetarea,

Boli provocate de consumul de băuturi cu adaos de zahăr

Cea mai gravă problemă de sănătate la nivel mondial în urma consumului de băuturi cu adaos de zahăr este diabetul de tip II, maladie care a dus la moartea a peste 1,5 milioane de oameni numai în 2015. Spre deosebire de zahărul din alimente, zahărul din băuturi intră atât de repede în organism încât poate supraîncărca pancreasul și ficatul, ceea ce duce în timp la diabet și boli de inimă. Un studiu din 2010 a arătat că în cazul unui consum de una-două băuturi zaharoase pe zi riscul de a dezvolta diabet este mai mare cu 26%. La rândul lor, bolile de inimă sunt responsabile de 31% din totalul deceselor globale și, deși o băutură zaharoasă are efecte minime asupra inimii, consumul zilnic este asociat cu consecințe pe termen lung. Obezitatea este, de asemenea, o problemă de politici publice și de sănătate la nivel mondial, procentul persoanelor supraponderale și obeze în multe țări dezvoltate și cu venituri medii a crescut rapid. Consumul de zahăr adăugat în băuturile îndulcite a fost corelat pozitiv cu aportul ridicat de calorii, iar prin acesta, cu excesul de greutate și obezitate.  Adăugarea unei băuturi îndulcite cu zahăr pe zi la dieta normală din SUA poate însuma 15 kilograme de creștere în greutate pe parcursul  unui singur an. Adaosul de zahăr este o caracteristică comună a multor alimente procesate, cum ar fi cerealele pentru micul dejun, ciocolată, înghețată, fursecuri, iaurturi și băuturi produse de comercianții de retail. Caria dentară este cea mai frecventă boală necomunicabilă la nivel mondial.

Câți bani se obțin din suprataxare

Departamentul Sănătății din SUA arată că dacă s-ar aplica uniform, la nivel național, o taxă asupra zahărului în băuturile carbogazoase ar putea genera 14,9 miliarde de dolari numai în primul an, iar impunerea unei taxe de un cent per uncie la nivel național ar genera 24 de miliarde de dolari în patru ani. Asta în condițiile în care în SUA cheltuielile anuale pentru combatarea obezității se ridică la 149 de miliarde de dolari! Unele măsuri fiscale necesită utilizarea veniturilor colectate pentru a plăti nevoile relevante de sănătate: îmbunătățirea dietei, creșterea activității fizice, prevenirea obezității, educația nutrițională, promovarea reformei în domeniul sănătății. Un alt domeniu către care s-ar putea dirija  veniturile obținute din taxa pe băuturile carbogazoase, după cum sugerează britanicul Mike Rayner, este de a subvenționa alimentele mai sănătoase precum fructele și legumele.

Unde merg banii obținuți din suprataxare

În SUA, suprataxarea este făcută în prezent la nivel de orașe. În 2018, erau opt metropole care impuneau taxa pe băuturile cu adaos de zahăr. Berkeley, California (din 1 martie 2015), Albany, California (din 1 aprilie 2017), Oakland, California (din 1 iulie 2017), Chicago, Illinois (taxa este acum valabilă la nivelul întregii regiunii Cook), Philadelphia, Pennsylvania (din 1 ianuare 2017), Boulder Colorado (din 1 ianuarie 2017), San Francinsco, California (1 ianuarie 2018) și Seattle, Washington (1 ianuarie 2018). Boulder are cea mai mare taxă, de 2 cenți per uncie, urmat de Seattle, 1,75 cenți per uncie și de Philadelphia, cu 1,5 cenți. Celelalte orașe au o taxă de un cent per uncie. Discuții cu privire la introducerea acestei taxe au fost purtate și la Washintogn DC, New York și mai multe orașe din Texas, New York, Hawaii, Massachusetts și Arkansas.

Veniturile rezultate în urma acestei taxe finanțează, de exemplu, în Philadelphia, peste 2.000 de clase pregătitoare unde merg copii din familii cu venituri modeste. Orașul Berkeley a desemnat un grup de nutriționiști, educatori și lucrători din domeniul sănătății pentru a decide unde merg cel mai bine veniturile din impozitul pe băuturi carbogazoase. Școlile de acolo au fost deja finanțate pentru grădinărit și cursuri de gătit sănătoas. Orașul spune că a adunat mai mult de 2,5 milioane de dolari din impozit. În  regiunea Cook s-au strâns 40 de milioane de dolari în primele șase luni după ce a intrat în vigoare, iar oficialii au spus că intenționează să utilizeze banii pentru a finanța deficitul bugetar în loc să pună banii pentru îngrijirea sănătății sau alte probleme familiale.

În Europa, în anul 2014 aproape 52% din populația peste 18 ani era supraponderală. Așa se face că oficialii de la Bruxelles au luat o serie de inițiative pentru a rezolva problema excesului de greutate și obezității. La rândul ei, Organizația Mondială a Sănătății susține că impozitarea băuturilor îndulcite cu zahăr poate contribi la reducerea excesului de greutate și a obezității. Industria consideră că Organizația Mondială a Sănătății (OMS) nu are dovezi care să susțină afirmația că impozitele pe zahăr sunt un mod eficient de a îmbunătăți sănătatea publică. În schimb, spune industria, impozitele pot duce consumatorii la mărci mai ieftine, cu un conținut de calorii similar sau chiar mai mare, ceea ce poate submina orice rezultat pozitiv asupra sănătății.

La nivelul Uniunii Europene, unde Bruxellesul nu impune o conduită comună în materie, Marea Britanie, Irlanda, Portugalia, Letonia și Finlanda au implementat taxe pe zahăr. Norvegia percepe acciza cea mai mare, la 0,124 Euro, Irlanda și Regatul Unit urmează, cu 0,107 euro și respectiv 0,096 euro. Cele mai mici taxe sunt în  Ungaria (0,008 euro), Belgia (0,024 euro) și Letonia (0,026 EUR). Și regiunea autonomă Catalunya din Spania impune o taxă de 0,043 pentru fiecare doză de băuturi răcoritoare îndulcite cu zahăr.

În Australia, nu este impusă o taxă. Și totuși, Consiliul Australian pentru Băuturi a anunțat în iunie 2018 că industria va reduce conținutul de zahăr cu 10% până în 2020 și cu încă 10% până în 2025. Aceasta a fost văzută ca o încercare de a evita impozitul pe zahăr. Nu existau planuri de reducere a conținutului de zahăr în băuturile cu conținut ridicat de zahăr. Planul este în principal creșterea consumului de băuturi cu conținut scăzut de zahăr sau fără zahăr. Vânzările de băuturi carbogazoase ale Coca-Cola au scăzut cu 8,1% în volum din 2016 până în 2018. Asociația medicală australiană a continuat să facă presiuni pentru o taxă pe zahăr. În prezent majoritatea australienilor se pronunță pentru reglementarea băuturilor zaharoase.

Ce urmează

În Marea Britanie, corelația dintre zahăr și obezitate nu se oprește la consumul la sucuri. Netaxate sunt milkshakeurile, biscuiții și prăjiturile/ Conform unui studiu al Universității Queen Mary din Londra 97% din prăjituri și 74% din biscuiți conțin o cantitate prea mare de zahăr.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla și în România, unde parlamentul a respins legea, deși mulți membri ai legislativului erau de accord inițial cu proiectul. Oficial, în țara noastră sunt 830.000 de diabetici și, conform unor studii, 55% dintre adulți sunt supraponderali și un sfert obezi.

editare

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*