Vicepreședinte la ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU (AFM), domnul Ion Vasile, ne-a acordat un interesant interviu.

Am vorbit despre…

Cum  stă România din punct de vedere a implementării proiectelor de mediu (ex. Programul Rabla pentru obiecte electronice și electrocasnice) la nivelul U.E din postura de stat membru aflat pe ultimul loc la reciclare în clasamentul pe țări a Uniunii Europene?

Programul național de înlocuire a echipamentelor electrice și electronice uzate cu unele mai performante din punct de vedere energetic a fost lansat în premieră în România în anul 2018 și a avut ca obiect finanțarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu sub formă de voucher, pentru înlocuirea echipamentelor electrice și electronice de uz casnic, uzate, cu unele mai performante din punct de vedere energetic.

Categoriile de electrocasnice eligibile în cadrul sesiunii de finanțare din 2018 au fost mașinile de spălat rufe, frigidere/combinele frigorifice/lăzile/congelatoarele și aparatele de aer condiționat având eficiență energetică A++ sau A+++.

Voucherele au avut valori diferențiate, în funcție de eficiența energetică a fiecăruia:

  • pentru mașinile de spălat rufe cu eficiență energetică A++ valoarea voucherului a fost de 200 lei, iar pentru cele cu eficiență energetică A+++ a fost de 300 lei;
  • pentru frigidere/combine frigorifice/lăzi frigorifice/congelatoare cu eficiență energetică A++ s-a acordat un voucher de 300 lei, iar pentru cele ce se încadrează în categoria de eficiență A+++, 400 lei;
  • pentru aparatele de aer condiționat valoarea voucherului a fost de 400 lei, pentru cele cu eficiență energetică A++, cât și A+++.

În sesiunea de finanțare din anul 2018, Programul a avut un buget de 20.000.000 lei și au fost acordate 13.000 vouchere din toate categoriile de electrocasnice participante la program.

Pentru anul 2019, Programul a avut un buget de 40.000.000 lei și în comparație cu anul 2018 a cuprins și unele noutăți, printre care amintim:

  • introducerea televizoarelor ca produse participante la program, pentru care s-au acordat vouchere în valoare de 200 lei pentru categoriile de eficiență energetică A și A+, dar și vouchere de 400 lei pentru televizoarele cu eficiență energetică A++ și A+++;
  • introducerea mașinilor de spălat vase, cu eficiență energetică A++ pentru care s-au acordat 300 lei, iar pentru cele cu eficiență energetică A+++ s-a acordat un voucher în valoare de 400 lei.

În sesiunea de finanțare din anul 2019, prin Programul cunoscut generic ca ”Rabla pentru electrocasnice” au fost acordate 96.349 de vouchere din toate categoriile participante la program.

Vă rugăm să ne comunicați dacă aparatele de vending sunt înregistrate în evidențele AFM și dacă există informații că operatorii de vending și-au îndeplinit obligațiile privind reciclarea având în vedere că acesta (vendingul) deși este un generator de deșeuri cu cantități nu foarte mari, are o prezența vizuală a diverselor obiecte rezultate în urma comercializării de produse din aparatele de vending destul de pregnantă – pahare de cafea, amestecătoare de cafea, ambalaje PET sau doze de aluminiu în urma consumului de băuturi reci, sau ambalaje de sandvișuri?

Afla mai multe despre CATALOGUL NATIONAL ONLINE AL FIRELOR DE VENDING DIN ROMANIA

Referitor la operatorii de vending – conform art. 9 litera d) din O.U.G nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu modificările și completările ulterioare, este prevăzută o contribuție care revine „operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională bunuri ambalate, care distribuie pentru prima dată pe piaţa naţională ambalaje de desfacere, şi de operatorii economici care închiriază, sub orice formă, cu titlu profesional, ambalaje …”.

Conform art. 9 litera w) din O.U.G nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, se datorează “o contribuţie în cuantumul prevăzut în anexa nr. 5, datorată de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională echipamente electrice şi electronice ….”

Având în vedere cele prezentate mai sus, în cazul în care operatorii de vending desfășoară și activitatea de producție și/sau achiziție din afara pieței naționale de bunuri ambalate, ambalaje de desfacere sau EEE-uri, aceștia au obligația de declarare și plată conform art. 9 litera d) și litera w) din O.U.G nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu.

ADMINISTRAȚIA FONDULUI PENTRU MEDIU

Operatorul economic care desfășoară activitatea de vânzare a băuturilor reci, a sandvișurilor, a băuturilor calde, are obligație de plată doar în cazul în care achiziționează din afara pieței naționale bunuri ambalate sau ambalaje de desfacere sau EEE-uri.

Administrația Fondului de Mediu a întreprins controale la operatorii de Vending din țara noastră? Ați depistat probleme la companiile de vending controlate? Dacă au existat, vă rugăm să ne oferiți câteva exemple de probleme depistate.

AFM desfășoară controale la operatori economici care au introdus pe piața națională bunuri ambalate, ambalaje de desfacere și echipamente electrice şi electronice. În cadrul verificărilor la operatorii de vending au fost identificate omiterea declarării cantității de ambalaje aferente bunurilor ambalate, a ambalajelor de desfacere introduse pe piața națională.

În cazul unor nereguli depistate la operatorii de vending, care sunt sancțiunile pe care aceștia le pot suferi din partea AFM?

În cazul în care operatorii de vending au obligații de declarare și de plată la AFM conform art. 9 litera d) și litera w), sancțiunile sunt prevăzute la art. 15 alin 2: ”Nedepunerea la termen a declaraţiilor privind obligaţiile la Fondul pentru mediu constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, pentru persoane fizice, şi cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, pentru persoane juridice.”

De obicei unele obiecte utilizate în industria de vending cum ar fi bețișoare de amestecat cafeaua, paharele, etc ajung în coșurile urbane. Știm că au fost probleme cu reciclarea acestor tipuri de deșeuri. România nu a reușit în ultimii ani să-și atingă ținta de reciclare pe deșeurile municipale, Statul Român nereușind să demonstreze UE că a reciclat. Ce măsuri veți lua pentru a îndrepta lucrurile?

AFM desfășoară controale la operatorii economici care introduc pe piața națională bunuri ambalate și EEE-uri, conform art. 9 litera d) și litera w) din O.U.G nr. 196/2005.    

De asemenea, Administrația Fondului pentru Mediu a efectuat controale la unităţile administrativ-teritoriale pentru cantităţile de deşeuri eliminate prin depozitare din deşeurile municipale colectate prin operatorii serviciului public de salubrizare și la proprietarii sau administratorii de depozite pentru deşeurile inerte şi nepericuloase încredinţate de către terţi în vederea eliminării finale prin depozitare, conform obligațiilor prevăzute la art. 9 litera p) și litera c) din O.U.G nr. 196/2005.

Există vreo strategie națională privind reverse vending? Ce ne puteți spune despre acest subiect?

Referitor la punctele politica de reverse vending, aceasta nu intră în sfera de competență a Administrației Fondului pentru Mediu.

Care sunt concret proiectele de viitor ale AFM astfel încât până la finele anului 2020 situația deșeurilor din România să se îmbunătățească, iar țara noastră să nu mai fie pe ultimul loc în U.E la reciclare?

Referitor la proiectele de viitor pentru intensificarea procesului de colectare și reciclare a deșeurilor de ambalaje, este în curs de implementare proiectul privind sistemul informatic de asigurare a trasabilităţii deşeurilor (SIATD), în vederea monitorizării şi verificării corectitudinii tranzacţiilor cu deşeuri de ambalaje în sistemul răspunderii extinse a producătorului. Prin acest sistem se urmărește o gestionare mai eficientă a cantităților de deșeuri reciclate.

Totodată, AFM desfășoară controale la unităţile administrativ-teritoriale pentru cantităţile de deşeuri eliminate prin depozitare din deşeurile municipale colectate, în vederea conștientizării UAT-urilor de colectare selectivă a deșeurilor generate de către persoanele fizice în gospodării.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*