Vendingul și pariul pentru deșeurile municipale

Vendingul și pariul pentru deșeurile municipale

de Laurențiu Neacșu

Colectarea și reciclarea deșeurilor municipale reprezintă piatra de încercare a autorităților locale și centrale din țara noastră. Nu suntem singurii din Europa cu deficiențe la aceast capitol, iar cauzele sunt similare, respectiv lipsa unui interes real din partea actorilor politici.  

Din fericire pentru cetățeni – beneficiarii finali ai serviciilor de mediu -, mințile luminate ale Europei au ajuns la concluzia că, pentru a reduce presiunea de pe antreprenori și pentru a avea o eficiență globală sporită a recuperării reciclabilelor, deșeurile municipale și cele comerciale/industriale ar trebui contorizate separate, ca să nu mai poată politicienii din administrație să îngroape gunoiul – la propriu – și să scape prin acoperirea țintelor de reciclare din deșeuri de pe fluxul industrial.

În consecintă, odată cu O.U.G. nr. 74/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, a Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu s-a implementat mai specific și mai transparent obligația autorităților publice de a urmări și recicla deșeul municipal. La rândul lor, organizațiile de implementare a răspunderii extinse a producătorului (O.I.R.E.P. – fostele O.T.R.-uri) sunt obligate să țină evidența separat și să finanțeze proporțional reciclarea deșeurilor din fluxul municipal.

Care este, în acest context, problema vending-ului? Deșeurile generate de vending post-consum sunt preponderent deșeuri municipale. Rata de reciclare a deșeurilor municipale este de câteva ori mai mică decât a deșeurilor din fluxul industrial iar O.I.R.E.P.-urile, așa cum au avut în 2019, așa vor avea și în 2020 dificulăți în a identifica deșeul municipal și a-l îndrepta spre reciclare. Este important a sublinia din nou că țintele de reciclare pe deșeuri municipale nu se mai pot atinge decât cu deșeuri municipale, nu cu deșeuri industriale. Problema fundamentală a deșeului municipal este aceea că nu este colectat selectiv și că este foarte contaminat. La rândul lor, reciclatorii investesc în instalații și utilaje performante, pe care nu sunt dispuși să le riște alimentându-le cu materie primă de calitate inferioară, contaminate atât fizic cât și chimic. Deci, în final, chiar dacă deșeul municipal este identificat cumva de O.I.R.E.P.-uri, acesta va fi foarte greu acceptat de reciclatori.

Riscăm deci ca, până la finalul anului, O.I.R.E.P.-urile să nu mai preia responsabilitatea în special de la generatorii care generează obligații de reciclare pentru deșeuri municipale. Din păcate vendingul se încadrează într-o asemenea categorie de risc. După cum știți deja, O.I.R.E.P.-urile au posibilitatea de a refuza preluarea responsabilității integral sau parțial pentru clienții existenți. Din păcate soluții existente de gestionare a riscurilor, cum ar fi folosirea unui mix de O.I.R.E.P.-uri nu vor funcționa, pentru că situația deșeurilor municipale este una generalizată la nivelul țării, iar principalul producător de deșeuri municipale  – Bucureștiul  – nu colectează selectiv și nici nu va realiza acest fapt până la sfârșitul anului. Nici folosirea de ambalaje bio nu este o soluție în prezent, deoarece nu există stații de compostare, iar inchiderea cercului privind reciclarea se face doar natural în gropile de gunoi, fără a controla sau a beneficia într-un fel de acest proces. Și oricum, chiar dacă ar exista stații de compostare, nimeni nu colectează și nu ridică selectiv fracția umedă.

Vending Inside

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*