Istoria presei de cafea franceze Presa franceză, cunoscută și sub denumirile de cană de presă, presă de cafea, piston de cafea, sau cafetieră, este un dispozitiv simplu de preparare a...

Povestea Cafelei 15

Istoria presei de cafea franceze

Presa franceză, cunoscută și sub denumirile de cană de presă, presă de cafea, piston de cafea, sau cafetieră, este un dispozitiv simplu de preparare a cafelei.

Presa franceză este denumită în diverse feluri în lume. În Italia presa este cunoscută cu numele de  caffettiera a stantuffo. În Noua Zeelandă, Australia, și Africa de Sud aparatul se numește coffee plunger (piston de cafea), iar cafeaua preparată în acesta se numește plunger coffee (cafea la piston). Denumirea franceză a acestuia este cafetière à piston, deși în general vorbitorii de franceză folosesc direct numele mărcilor înregistrate de top, precum Melior sau Bodum. În  Marea Britanie și Olanda dispozitivul este cunoscut sub numele de cafetière, cuvântul francez pentru cafetieră sau cană.  În statele Unite și în Canada, este cunoscut ca  presa franceză sau “presă de cafea”.

De-a lungul timpului, presa de cafea franceză a suferit mai multe modificări de proiectare. Prima presă de cafea, care poate că a fost făcută în Franţa, a fost presa modernă de cafea în forma ei rudimentară: un ecran de pânză sau din metal montat pe o baghetă pe care utilizatorii o apăsau într-un vas de apă clocotită. Presa de cafea a fost patentată de designerul milanez Attilio Calimani în anul 1929. Aceasta a suferit mai multe modificări de proiectare efectuate de Faliero Bondanini, care a patentat propria sa versiune în 1958 şi a început fabricarea acesteia într-o fabrică franceză de clarinete numită Martin SA, după care popularitatea acestui dispozitiv a crescut. Aparatul a fost popularizat în continuare în Europa de o companie britanică cu numele Household Articles Ltd., şi mai ales, de compania daneză de veselă și ustensile de bucătărie, Bodum.

Presa de cafea franceză modernă constă într-un pahar cilindric îngust, de obicei făcut din sticlă sau plastic, dotat cu un capac de metal sau de plastic şi un piston care se potriveşte bine în cilindru şi are un filtru de sită dintr-un fir fin de sârmă sau nailon. Simplitatea mecanismului şi potenţialul său atractiv de prezentare, au condus la apariția unei varietăți de modele mai mult sau mai puţin estetice.

Presa franceză necesită cafea râșnită mai gros decât cea pentru filtru, deoarece cafeaua fină se va infiltra prin filtrul presei şi în cafea. Cafeaua este preparată prin plasarea acesteia şi a apei fierbinți împreună, apoi acestea sunt amestecate şi lăsate pentru câteva minute, apoi se apasă pistonul pentru a se prinde cafeaua în partea de jos a paharului. Ca și în cazul cafelei proaspăt picurată, cafeaua de presă franceză poate fi preparată astfel încât să fie mai mult sau mai puțin tare, prin ajustarea cantității de cafea măcinată ce urmează a fi folosită. În cazul în care zațul rămâne în băutură, cafeaua poate deveni amară, deşi mulţi utilizatori ai presei franceze consideră acest efect ca fiind unul benefic. Unele rapoarte spun că în cazul unei prese franceze de 5 ml, conţinutul acesteia este considerat a fi compromis, după aproximativ 20 de minute. Alte abordări iau în considerare ca o metodă superioară de producţie o perioadă de preparare care poate ajunge la ore întregi.

Presele franceze sunt mai ușor de cărat decât alte aparate de cafea. Există versiuni de tipul unei halbe de călătorie, care sunt realizate din plastic dur în loc de sticlă şi au un capac sigilat cu o gaură de băut închisă. Unele versiuni sunt comercializate excursioniştilor care nu doresc să care un filtru greu, de metal sau un filtru care folosește picurarea. Alte versiuni includ inoxul, presele izolate, concepute pentru a păstra cafeaua fierbinte, similare în design cu termosurile. O altă variaţie folosește un design în care cafeaua măcinată este plasată într-un coş de plasă, care după preparare este tras în capac, strângând zațul din cafea. Alţii produc un efect similar cu un fel de obloane care pot fi închise prin partea de sus a presei, etanşând complet zațul de cafea. Uneori, presele de cafea franceze sunt, de asemenea, folosite pentru a prepara cafea rece.

Controverse – despre presa (nu foarte) franceză

Chiar și după cei o 150 de ani de la concepţia sa iniţială de către francezi, în jurul presei franceze rămâne o controversă. De-a lungul istoriei sale, despre acest aparat de preparare a cafelei cu o simplitate uimitoare, au fost puse mai multe întrebări decât s-au primit răspunsuri clare. De exemplu, băutorii de cafea din întreaga lume s-au întrebat ce nume să îi pună. Este o presă franceză, o presă de cafea, o cană de presă, un piston de cafea sau o cafetieră? Este franceză sau este italiană?

Francezi vs. Italieni

Francezii şi italienii dispută crearea presei franceze şi, prin urmare, dreptul de a se lăuda cu aceasta. Documentele de brevetare arată că a existat un design al unor francezi ce a luat naștere în 1852: Mayer şi Delforge. Cu toate acestea, pistonul fabricat de patentul lor nu presa destul de ferm pe pereţii interiori ai carafei. Acest lucru însemna că băutura rezultată nu era cu nimic mai bună sau mai potrivită pentru a fi patentată decât cafeaua preparată de un cowboy în Vestul Sălbatic. Nu mulţi oameni apreciază cafeaua cu zaț şi deci aici intervine adevărata versiune a presei franceze, brevetată în 1929 de italienii Attilio Calimani şi Giulio Moneta. Acest model a adăugat un arc sau un cauciuc în jurul marginii pistonului pentru a crea sigiliul care ţine zațul jos și prepară cafeaua mai sus. Cu alte cuvinte, italienii au transformat ideea franceză într-o realitate gustoasă. Totuși, conturul final de azi nu este prea departe de prototipul original.

Rafinament suplimentar

Un design modernizat al sitei de plasă pentru piston a fost patentat în 1935 de un alt italian, Bruno Cassol. Acesta este încă utilizat frecvent în interiorul modelelor de presă franceză de astăzi. Împreună cu o cafea măcinată mai gros acest design extins al sitei prepară o ceaşcă de cafea curată. Două decenii mai târziu, Faliero Bondanini de Lausanne din Elveţia a primit și el un brevet pentru versiunea sa de presă franceză. Designul de pe hârtie apărea ca o strecurătoare flexibilă şi lucra ca aripile unei păsări care se suprapun. Acesta nu oferea nicio ameliorare față de alte prese de cafea, dar a primit un brevet şi a fost capabil să-și comercializeze cu succes proiectul francezilor, sub denumirea de “Chambord.” Până la începutul anilor 1960, Chambord era atât de răspândită în casele franceze încât numele acesta a devenit legat în mod de necontestat de pedigree-ul francez.

Discordia corporativă

Fabrica care producea versiunea lui Bondanini de Chambord se afla în Franţa. Proprietarul fabricii Castel Louis-James de Viel, a vrut să comercializeze  presa franceză pe piaţa din Marea Britanie, așa ca a început distribuirea aceluiaşi model sub numele de La Cafetiere Classic. Acest lucru înseamnă literalmente în franceză “preparatorul de cafea”. Un truc de marketing genial, într-o Europă multilingvă, astfel că numele La Cafetiere a devenit ca şi acum, strâns legat de produs, la fel cum compania  Xerox a fost asociată cu aparatele de copiat în perioada ei de glorie. Nimeni nu s-a gândit de două ori atunci când compania daneză Bodum a cerut să distribuie modelul în Danemarca în anii 1970. În cele din urmă Bodum a achiziţionat compania în 1991, Louis James de Viel Castel a vândut drepturile sale pentru marca Chambord odată cu fabrica, dar nu și numele său companiei ce distribuia produsul La Cafetiere.

În 2008 La Cafetiere a început să vândă în SUA modelul Classic. Bodum avea deja o căutare masivă pe piaţa americană pentru presele franceze. Aceștia i-au dat în judecată pe La Cafetiere pentru marcă contrafacută. În timp ce La Cafetiere Classic şi Chambord sunt produse aproape identice, un judecător a decis că sunt destul de diferite şi mai mult, că modul de redactare al contractului cu Bodum este prea ambigu pentru a fi pus în aplicare. La Cafetiere continuă să-şi vândă Classic-ul în SUA dar Bodum nu se lasă. Alte procese de încălcare a dreptului de marcă au fost lansate, iar Bodum a câştigat în tribunalele din Australia în 2011.

În cele din urmă, ca şi la început, totul se reduce la cafea. Presa de cafea franceză este o metodă accesibilă, manuală şi foarte portabilă de a prepara cafeaua. Cu cafea proaspăt măcinată şi apă fiartă, aveţi posibilitatea să creaţi o ceaşcă de cafea atent preparată, la domiciliu sau oriunde vă aflați. Nu contează cum îi spunem acestei prese de cafea…Că este franceză, italiană sau elevețiană, nu mai contează, important este că ne-a schimbat viața.