Cafeaua și sănătatea Vă aduceți aminte cum oamenii (și doctorii lor) obișnuiau să-și facă griji că inima lor ar putea fi afectată de cafea, sau că aceasta ar putea să...

Povestea Cafelei 16

Cafeaua și sănătatea

Vă aduceți aminte cum oamenii (și doctorii lor) obișnuiau să-și facă griji că inima lor ar putea fi afectată de cafea, sau că aceasta ar putea să le provoace ulcer și să le afecteze sistemul nervos?

Folosită în excess, cafeaua, și mai exact cofeina, poate cauza probleme. Dar aproximativ două sau trei cești de cafea pe zi, sau chiar mai mult, după cum sugerează rezultatele studiilor celor de la Harvard Medical School, aduc beneficii sănătății. În 2011, cercetătorii au raportat că au descoperit faptul că, într-adevăr consumul de cafea este asociat cu un risc mai mic de depresie la femei, un risc mai mic de cancer de prostată care este letal, în general la bărbați, şi un risc mai mic de accidente vasculare cerebrale atât la bărbaţi cât şi la femei. Dacă mergem mai departe, vom da peste rapoartele privind posibilele (nedefinitivate încă) efecte de protecție împotriva tuturor afecțiunilor, de la Parkinson la diabet și la unele tipuri de cancer.

Cafeina a fost studiată mai mult decât oricare alt ingredient conținut de cafea, având tendința de a fi apreciată dacă partea corporală care beneficiază de pe urma acesteia este creierul. Dar cafeaua conține literalmente o mie de substanțe diferite, iar unele dintre cele mai puțin cunoscute dintre acestea par a fi responsabile de efecte benefice pentru alte părți ale corpului. Unele studii arată că  atât cafeaua cu cafeină cât și cea decofeinizată au același efect, ceea ce sugerează că alt ingredient din cafea este implicat.

Lucrurile se complică totuși. Cafeina și unele dintre celelalte substanțe prezente în cafea par să aibă părți bune și rele, iar efectul per ansamblu ar putea să depindă de cât de mult se anihilează reciproc.

Cafeaua – raport pentru fiecare afecțiune în parte

Boala Alzheimer Studiile pe oameni și animale au arătat indici de protecție. Unele dovezi preliminare sugerează activitate împotriva plăcii beta-amiloide care poate avea rol de cauzare a bolii Alzheimer.
Cancer Studiile sugerează un risc scăzut pentru unele tipuri de cancer (endometrial, agresiv de prostată, estrogen-negativ de sân), dar nu și pentru altele (de esofag). Substanțele antioxidante și cele anti-inflamatorii ar putea fi responsabile pentru activitatea anti-cancerigenă.
Diabet Efectele asupra insulinei sau a nivelului de zahăr din sânge care ar putea să îi bucure pe diabetici par a fi temporare. Folosirea constantă este asociată cu un risc mai scăzut, iar folosirea în cantități mari (3–6 cești pe zi) pare a avea un efect și mai bun. Această protecție ar putea surveni de la hormonul adiponectin și de la alți factori care afectează insulina și nivelul de zahăr din sânge.
Atac de Inimă Consumul de cafea crește anumiți factori (homocisteina) asociați cu riscuri ridicate. Dar consumul moderat (1–3 cești pe zi) a fost asociat cu o mică scădere a riscului. Probele privind un posibil efect protector au fost mai puternice în cazul sexului feminin.
Afecțiuni ale Ficatului Consumul de cafea este asociat cu un nivel mai scăzut de enzime care contribuie la deteriorarea și inflamarea ficatului. Cafeaua poate îmbunătății răspunsul la unele tratamente pentru hepatita C, iar descoperirile sugerează și o anumită protecție împotriva cancerului de ficat. Substanțele cafestol și cafeol, ce se găsesc în cafeaua nefiltrată, pot fi cele responsabile de efectele benefice asupra ficatului.
Boala Parkinson Studiile arată o scădere moderată (25%) a riscului la băutorii de cafea. Efectul este mai scăzut în cazul femeilor. Cercetările au descoperit dovezi de activitate în partea de creier afectată de Parkinson.
Accident vascular cerebral Consumul moderat (3–4 cești pe zi) este asociat cu risc scăzut. Dar șansele unui accident vascular cerebral cresc imediat după consum, în special în cazul celor care nu consumă în mod frecvent.

Cafeina – bună pentru creier, dăunătoare pentru alte organe?

Cafeina este cel mai frecvent consumat drog psiho-activ din lume şi unele dintre efectele sale comportamentale pot semăna cu cele produse de cocaină, amfetamine şi alte stimulente. Consumul de cafea reprezintă aproximativ 75% din consumul de cafeină la adulţi în Statele Unite, deşi acest lucru s-ar putea schimba în rândurile adulților mai tineri, datorită creşterii în popularitate a băuturilor energizante.

Conținutul de cafeina din cafea variază foarte mult, în funcţie de tipul boabelor, de felul în care sunt prăjite acestea, dar şi alţi factori, însă media pentru o ceaşcă de să zicem 250 ml este de aproximativ 100 de miligrame (mg). Ceaiul are aproximativ jumătate din această cantitate de cafeină. Cafeaua decofeinizată are puțină cafeină, dar cele 2-4 mg dintr-o ceaşcă de 250 ml este o umbră comparativ cu versiunea cu cafeină. Doza letală de cafeină este de aproximativ 10 grame, care este echivalentă cu suma de cafeină aflată în 100 de ceşti de cafea.

Cafeina este absorbită în stomac şi intestinul subțire şi apoi este distribuită în tot corpul, inclusiv în creier. Cantitatea care circulă în sânge ajunge la apogeu după 30 – 45 de minute de la ingerare, iar 8-10 ore mai târziu numai cantități mici mai rămân aici. În acest timp, cantitatea care circulă scade pe măsură ce cafeina este metabolizată în ficat.

Tutunul și marijuana accelerează metabolizarea cafeinei, lucru care reduce timpul de circulare al acesteia în organism. Contraceptivele orale încetinesc metabolizarea cafeinei, astfel încât acestea au efect invers. Cercetătorii au identificat genele care influențează riscul natural al unei persoane de a metaboliza cafeina, ceea ce ar putea explica de ce unii oameni sunt super sensibili la cafeină în timp ce alții nu.

Cafeina are, probabil, mai multe obiective în creier, dar cel principal pare a fi acela reprezentat de receptorii de adenozină. Adenozina este o substanță chimică produsă de creier, care atenuează activitatea acestuia. Prin afectarea receptorilor adenozinei, cafeina declanșează un lanţ de evenimente care afectează activitatea dopaminei, un alt produs chimic important al creierului, dar şi zone ale creierului implicate în excitare, plăcere şi gândire. O parte a creierului care este afectată de Parkinson, numită striatum, conține mulți receptori de adenozină; prin încetinirea acestora, cafeina pare a avea unele efecte protectoare privind această afecțiune.

În afara efectelor asupra creierului, cafeina poate fi un potenţiator de performanţă, stimulând puterea de contracţie musculară şi compensând unele dintre efectele fiziologice şi psihologice ale efortului fizic. Pe termen scurt are efecte negative care includ creșterea tensiunii arteriale, artere mai dense şi creşterea nivelurilor de homocisteină, insulină şi, eventual, colesterol. Utilizarea pe bază de obişnuință poate anihila o parte din aceste efecte. În anumite condiţii, totuşi, cafeaua poate avea unele beneficii; în ciuda, mai degrabă, decât datorită cafeinei.

Cafestolul și cafeolul: Filtrează generatorii de colesterol

Băutorii de cafea care își fac griji cu privire la colesterol nu s-au bucurat când au auzit primele  rezultate ale unui studiu care arată că aparent cafeaua crește nivelul colesterolului, şi mai exact, în special al colesterolului “rău” LDL. Dar la o analiză mai detaliată, veștile proaste s-au dovedit a nu fi aşa de rele, deoarece creșterea colesterolului pare a se limita la cafeaua nefiltrată, care include cafeaua turcească, cafeaua preparată cu o presă franceză şi cafeaua fiartă consumată în Scandinavia.

Ingredientele din cafea care cresc colesterolul sunt substanțe uleioase numite diterpene, iar cele două tipuri principale aflate în cafea sunt cafestolul şi cafeolul. Acestea sunt prezente fie sub formă de picături uleioase, fie în formă de grămezi plutitoare, în cafea. Dar o hârtie de filtru reține majoritatea cafestolului şi cafeolului, astfel încât, cel mai probabil, cafeaua care a fost filtrată, are un efect mic, dacă are vreunul, asupra nivelului colesterolului.

Cele mai bune studii sunt pentru filtre de hârtie, dar un studiu interesant publicat în 2011 a arătat că metodele de filtrare utilizate în Singapore (aşa-numita metodă ciorap, care folosește o cârpă de bumbac-nailon) şi India (plasă de metal) au fost, de asemenea, eficiente la vânarea cafestolului. Espresso-ul conţine mai mult cafestol şi cafeol decât cafeaua filtrată de hârtie, dar deoarece este consumat în cantităţi mai mici, nu poate avea prea mult efect asupra nivelul de LDL al oamenilor.

Acest aspect din povestea cafelei conține o capcană, deoarece cafestolul şi cafeolul, pot avea de asemenea și unele beneficii asupra sănătății, care se pierd atunci când acestea sunt filtrate. Cercetarea este în etapele preliminare, dar cafestolul şi cafeolul ar putea avea unele efecte anticancerigene şi par a fi benefice pentru ficat.

Acidul clorogenic și alți antioxidanți

Explicaţiile privind asocierea dintre consumul de cafea şi ratele mai mici de apariție ale afecțiunilor inimii şi a diabetului indică adesea acidul clorogenic şi alte substanţe antioxidante obscure ca fiind responsabile. Antioxidanţii sunt substanţe care absorb moleculele reactive înainte ca acestea să aibă şansa de a dăuna țesutului sensibil precum mucoasa vaselor de sânge. Acidul clorogenic este probabil antioxidantul principal din ceaşca de cafea. De asemenea, unele experimente au arătat că, absorbţia de glucoză în sistemul digestiv poate fi inhibată şi apar chiar și unele efecte pozitive asupra nivelului de insulină. Acidul clorogenic pare a fi un alt ingredient al cafelei cu dublă personalitate. Atunci când este consumat împreună cu cafeina, acesta pare să ridice nivelul de homocisteină, un aminoacid care a fost asociat cu arteroscleroza care înfundă arterele.

Vitamine și minerale

Cafeaua nu este o sursă mare de vitamine şi minerale, dar fiind o băutură pe bază de plante, aceasta conţine câteva dintre acestea, printre care și unele de care avem multă nevoie. Să începem cu magneziul. O ceaşcă de cafea conţine aproximativ 7 mg, care este o picătură față de găleata de magneziu necesară zi de zi (420 mg pentru barbati, 320 mg pentru femei). Dar pentru că noi nu consumăm suficiente fructe, legume şi cereale integrale, consumând în medie cu aproximativ 100 mg mai puțin decât necesarul zilnic, o ceaşcă sau două de cafea pot ajuta la acoperirea acestui deficit. Potasiul poate compensa unele dintre consecinţele negative ale sodiului. La aproximativ 116 mg / ceaşcă, contribuţia cafelei la cele 4700 mg de potasiu pe care ar trebui să le consumăm zilnic este infimă, dar este ceva. O ceașcă de cafea are, de asemenea, și cantităţi mici de niacină (0.5 mg) și colină (6,2 mg).

O băutură sănătoasă?

Să spunem că există posibilitatea ca pentru tine cafeaua să fie benefică, este un lucru; dar să spunem că este atât de benefică încât consumul de cafea ar trebui recomandat, este altceva. Şi nu suntem acolo încă. Toate studiile favorabile şi toate ingredientele aparent sănătoase din cafea sunt o veste bună pentru băutorii de cafea. Aceștia se pot relaxa şi se pot bucura de obiceiul lor. Persoanele care nu beau cafea pot găsi o mulțime de alte lucruri de făcut pentru a se menţine sănătoși.