În ultimii ani vendingul românesc, ca de altfel întreaga economie românească, suferă datorită crizei economice care prin părțile noastre nu dă semne prea evidente de revenire decât pe hârtiile guvernanților....

Cum a afectat criza vendingul românesc…

În ultimii ani vendingul românesc, ca de altfel întreaga economie românească, suferă datorită crizei economice care prin părțile noastre nu dă semne prea evidente de revenire decât pe hârtiile guvernanților. Toate componentele industriei de vending, de la operatori până la producători, de la companiile producătoare și importatoare de echipamente folosite în vending și până la furnizorii de servicii kiosk, ticketing și parking, toți acuză criza pentru prostul mers al afacerilor lor în România.

Concurența neloială, concurența acelor firme care nu-și plătesc toate taxele la stat a ajuns să submineze activitatea companiilor care doresc să-și mențină activitatea în zona “albă”.

O altă problemă este scăderea numărului de mașini operate de către companii în ultimele 12 luni. În plus piața a fost invadată de mașini second hand, mai ieftine, dar la care uzura morală și fizică iși spune cuvântul, în plus service-ul pentru acest gen de vendomate este scump sau nu există.

Operatorii, indiferent că sunt companii mari, medii sau mici, încep să resimtă dificultăți în gestionarea cashflowlui. Sunt companii care nu mai reușesc să facă plăți furnizorilor și asta a creat un blocaj pe piață. Multă lume se plânge de acest fenomen care poate fi descris în felul următor: “pe hârtie arătăm impecabil, în realitate nu dispunem de fonduri pentru că nu ni se plătesc facturile.”

Care sunt principalele probleme cu care se confruntă industria vendingului din România în acest moment?

-          Scăderea numărului de angajați în industria vendingului ca efect a scăderii consumului din ultimul timp de produse tip vending. În 2010 a scăzut și cifra de afaceri a majorității operatorilor, acest lucru a condus la pierderi și a generat concedieri în rândul personalului.

-          Scăderea calității serviciilor este un lucru de care se tem operatorii că s-ar întampla dacă condițiile crizei economice se agravează.

-          Menținerea prețurilor la nivele de rentabilitate financiară scăzută, presiunea pusă pe raportul preț per porție este uriașă! Cu alte cuvinte, tot mai mulți clienți doresc oferte din partea operatorilor de vending care să conțină un preț bun al produsului, produse special dedicate zonei de business premium și service rapid și eficient 24 h/zi, 7 zile din 7. Nu toată lumea poate să țină pasul cu criza economică și pretențiile consumatorilor.

-          Învechirea parcului de mașini din lipsa fondurilor de investiții necesar schimbului de generații a făcut ca întreținerea unui aparat de vending să fie nerentabilă și în plus învechirea unui astfel de agregat poate da rateuri mai des decât unul mai nou, asta înseamnă pierderi și mai mari pentru un operator. Pe de altă parte costul unui aparat nou este destul de ridicat în condițiile crizei actuale și în plus nu poți înlocui doar un aparat sau două pentru că tu, ca operator, nu ai putea negocia condiții mai bune cu furnizorul de echipamente decât în cazul în care ai cumpăra mult mai multe aparate. O dilemă? Sau doar o punere în ordine mai bună a priorităților companiei?

-          O altă problemă importantă în acest moment în vendingul din România este că există o mulțime de aparate ce au fost achiziționate în leasing și care trebuie să fie amortizate. Numai că în condițiile crizei economice de pe piață s-a ajuns la contraperformanța ca datorită luptei pentru locații să se “strice piața” ajungându-se ca operatorii să cedeze din profitul lor aproape 90% după ce își plătesc leasingul automatului, furnizorul de refill și angajatul.

-          Înmulțirea plângerilor către OPC a pus presiune mare pe operatori, care văd în asta un semnal dat de autorități în ce privește domeniul vendingului.

-          O tendință ce prinde din ce în ce mai mult teren este dorința, pe de o parte, a unora dintre operatori de a furniza produse naturale în interiorul aparatului și anume cafea naturală (chiar cafea boabe), plus furnizarea de apă potabilă de la furnizori recunoscuți și nu de la rețeaua metropolitană, ceea ce înseamnă o creștere a calității serviciului de vending. Aceasta este o tendință ce  prinde din ce în ce mai mult teren.

-          O altă tendință este aceea a promovării vânzării de produse tip “ness”, “3 în 1”, pentru a reuși să-ți atingi marginile de rentabilitate mai ușor. Aceste produse de refill fiind mai ieftine decât cafeaua naturală. Tinerii agreează din ce mai mult tipul acesta de produs.

-          O altă problemă care agravează efectele crizei economice sunt furturile care se înregistrează din automatele de vending și “rateurile”, adică acele momente în care aparatul, din diverse motive, nu înregistrează în gestiunea proprie vânzarea unui produs. Aceste pierderi, spun unele surse, se cifrează în jurul a 5-10 % din total vânzări.

-          Pregătirea angajaților devine o prioritate pentru companiile operatoare. Agenții de vânzări trec în prima linie a luptei pentru cota de piață. Războiul pentru clienți a început și nu se lasă prizonieri, fiecare firmă încearcă, în primul rând, să fidelizeze clienții pe care-i are în portofoliu și în al doilea rând încearcă să atragă clienți noi, așa numiții “new-business” pe care-i “vânează”  indiferent dacă segmentul de piață este unul “bănos” sau nu. Se pune mare preț pe pregătirea personalului și pe dotarea lui cu toate instrumentele necesare reușitei.

-          Un paradox la care s-a ajuns în acest moment pe piața automatelor de cafea este următorul: în locații publice, față de un comision după vânzări de maxim 10-15% cât era în anii trecuți, s-a ajuns ca în România anului 2010 să se ofere 40% și chiar 50% în cazuri extreme.

În locații interne unde patronul, în mod logic, are interesul ca salariații săi să primească servicii de calitate și la preț cât mai bun, s-a ajuns ca firmele de vending să plătească firmelor un comision de 20-30%, sume ce reprezintă banii plătiți de salariați care se întorc în buzunarele patronilor.

Ce se întamplă cu piața?

De exemplu, piața automatelor de cafea a reușit în ultimii doi ani de criză să pună presiune pe operatori cerând prețuri mai mici la produse și servicii mai ridicate pentru consumatori. În ce privește zonele de ticketing, parking, kiosk sau self-service terminal, lucrurile merg greu din două puncte de vedere: pe de o parte furnizorii de astfel de servicii lucrează de obicei cu statul, care plătește greu, dar până la urmă plătește; din păcate însă până ți se plătesc facturile trebuie să pui pe “hold” planurile de dezvoltare ale firmei, iar marja de cashflow în care se poate încadra firma este tot timpul la un nivel scăzut. Pe de altă parte însă, aceste firme, care rulează afaceri în zonele amintite trebuie să mai depășească un hop, acela al lipsei de încredere față de produsele și serviciile lor venită din partea end-userilor. În România trebuie să se mai lucreze la aspectul încrederii populației față de utilitatea unor produse și servicii ce nu implică un ghișeu și la capătul lui un vânzător “în carne și oase”.

Ce fac autoritățile?

Autoritățile statului, în special prin OPC au agitat apele în piața de vending la finele anului 2010, impunând niște condiții draconice operatorilor privind modalitățile de comunicare a numelui produsului vândut. De exemplu, o cafea ar trebui “botezată” de către operatori “produs cu aromă de cafea”, iar laptelui adăugat în cafea ar trebui să i să spună “albitură cu gust de lapte”. Nu știu cât de mult ajută asta consumatorul, dar cu siguranță produce operatorului noi probleme și noi costuri.

O problemă majoră ce trebuie rezolvată de către actorii industriei de vending din România este curentul tot mai puternic ce vine din zona socială a crizei economice românești, și anume: tot mai mulți oameni consideră că aparatul, fie că este un automat de payment, parking sau un automat de cafea, ocupă un loc de muncă ce ar putea fi al unei persoane. Spre exemplu, acum poți cumpăra țigări de la un automat și  nu de la un vânzător de tutungerie, acum poți savura rapid o cafea sau un sandwish de la un automat în loc să fi nevoit să te oprești la o brasserie sau o cafenea, samd.

O data cu înființarea Patronatului Roman al Industriei de Vending să sperăm că toată lumea va vorbi pe o singură voce și că întreaga industrie va oferii consumatorilor produse și servicii de calitate.