-Oana Mihalache Resursele de apă nu sunt inepuizabile, au avertizat oamenii de știință cu mult timp în urmă. Cu toate acestea, poluarea și consumul de apă din unele zone geografice...

Amprenta de apă a cafelei | “Costul” lichid al licorii care dă deșteptarea |

-Oana Mihalache

Resursele de apă nu sunt inepuizabile, au avertizat oamenii de știință cu mult timp în urmă. Cu toate acestea, poluarea și consumul de apă din unele zone geografice au atins cote alarmante, în timp ce altele se luptă cu o tot mai pregnantă lipsă a acestei resurse. Datele oficiale arată că în jur de 1.2 miliarde de oameni, respectiv o cincime din populația planetei, locuiesc în zone cu resurse limitate de apă. În aceste condiții, conștientizarea obiceiurilor de consum și reducerea pierderilor inutile devin imperative sociale.

Vending Inside deschide seria articolelor dedicate ”amprentei de apă a lucrurilor”. Ce este amprenta de apă? Care sunt lucrurile / alimentele care au o amprentă mai ridicată decât altele? Cum este influențată industria de vending? Aflați răspunsurile împreună cu noi.

Fabricarea hainelor, procesarea alimentelor, producerea unor obiecte – toate acestea implică un consum de apă, care variază de la câteva zeci de litri (95 de litri pentru fabricarea unei sticle de plastic), până la câteva mii (pentru o pereche de pantaloni de bumbac se consumă 8.000 de litri de apă). La nivel mondial, amprenta medie a apei este de 3400 de litri pe cap de locuitor pe zi. Dacă ne gândim la faptul că doar 4% din totalul resurselor de apă ale Planetei este apă dulce, vedem că îngrijorarea pe această temă nu este una precipitată.

Industria de vending face pași tot mai accelerați către adoptarea unor ”reguli eco”, prin eficientizarea consumului electric, vânzarea unor produse eco-friendly, pentru a da doar două exemple. Cu siguranță discuțiile – academice sau pur colocviale – din jurul subiectului legat de amprenta apei va aduce schimbări importante în vending. Cafeaua este încă, alături de snack-uri și băuturi răcoritoare, unul dintre produsele de bază pentru aparatele de vending din întreaga lume. În România, cafeaua este materia primă de bază a operatorilor de vending, peste 80% dintre operatori distribuind acest produs. Tocmai din aceste motive, ”costul” producerii cafelei, cost măsurat de această dată în litri de apă, este unul important pentru consumatorii și operatorii preocupați de conservarea resurselor.

Amprenta de apă din multe obiecte și alimente a fost “citită” de către profesorul Arjen Hoekstra de la Universitatea din Twente, care a studiat acest fenomen și a publicat diverse studii prin care arată impactul consumului de apă indirect la nivel mondial. El a adus în atenția lumii academice acest concept și a înființat, pentru popularizarea lui, Water Footprint Network, o rețea prin care își face cunoscute studiile.

Apa ”ascunsă” în cafea

Fiecare ceașcă sau pahar de cafea pe care îl consumăm atrage după sine consumul a câtorva litri de apă, chiar dacă nu vedem acest lucru – o cană de cafea poate ajunge să reprezinte consumul a 100 de litri de apă. Cifrele vorbesc de la sine: peste 140 de miliarde de metri cubi de apă sunt consumați anual pentru cafea și ceai. În cazul cafelei, cele mai mari resurse de apă sunt consumate pentru creșterea plantelor de cafea. Unii ar numi asta resursa de apă ”ascunsă” în producerea cafelei.

Obiceiul consumului de cafea provine din Etiopia, acum una dintre țările cele mai afectate de lipsa apei. Cafeaua s-a răspândit în diferite zone de pe glob în secolele 17 și 18, perioada colonizărilor. Astăzi, cafeaua a devenit un bun de care mulți nu se mai pot lipsi, fiind considerată de mulți ”elixirul dimineților”. Pentru a înțelege mai bine mecanismele din spatele producerii acestui elixir, este important să reținem că din fructul cules din arborele de cafea până la obținerea boabelor verzi de cafea, 84% din greutate se pierde. Asta înseamnă că o parte considerabilă din apa consumată pentru creșterea arborilor de cafea este irosită prin specificul acestui proces. În Olanda, de exemplu, care a devenit în secolul l8 unul dintre principalii importatori și cale de acces pentru cafea către restul Europei, amprenta de apă anuală pentru consumul de cafea de care are nevoie populația este de 2.4 miliarde de metri cubi de apă. În această țară, cei mai mulți băutori de cafea consumă trei cești pe zi. În mod ironic, amprenta de apă a unui singur produs pe care îl consumăm poate fi mai mare decât amprenta consumului menajer.

În total, populația globului are nevoie anual 110 miliarde de metri cubi de apă pentru a acoperi necesarul de cafea. Pentru a înțelege magnitudinea acestui fenomen, este vorba despre debitul unui fluviu ca Rinul într-un an și jumătate. Acest consum aparent iresponsabil de apă afectează întreaga Planetă, însă cel mai mult sunt afectate țările exportatoare. În cazul cafelei, cei mai mari producători sunt în America Latină (Brazilia, Coluimbia, Guatemala, El Salvador, Costa Rica, Nicaragua, Peru, Honduras), Africa (Togo, Tanzania), dar și Asia (Indonesia, India). Sigur, aceste țări au avantaje economice de pe urma producerii cafelei, la fel cum au și țările de tranzit pentru cafea, însă costurile finale sunt mai mari, pentru că reducerea acestei resurse are costuri care se calculează în vieți umane.

Ținând cont de schimbările climatice deloc favorabile conservării resurselor și regenerării lor, oamenii de știință estimează că până în anul 2030 aproximativ jumătate din populația planetei va suferi din pricina reducerii resurselor de apă. Ei bine, în aceste condiții amprenta de apă a cafelei devine preocuparea tuturor. Concluzia este însă aceea că nu trebuie neapărat redus consumul de cafea, nici nu poate fi afectată foarte mult oferta de la aparatele de vending. Soluția este aceea a eficientizării consumului în procesul de producere. Cu alte cuvinte: fiecare picătură de apă contează, să ne gândim cum putem salva cât mai multe!