-Oana Mihalache Revenim cu un articol dedicat ramurii de „reverse vending” din cadrul industriei noastre, temă pe care noi am mai abordat-o în trecut. Industria de vending nu a ajuns...

Reverse Vending: un buton de ”rewind” pentru poluare

-Oana Mihalache

Revenim cu un articol dedicat ramurii de „reverse vending” din cadrul industriei noastre, temă pe care noi am mai abordat-o în trecut. Industria de vending nu a ajuns nici pe departe la apogeu în ceea ce privește inovația, însă a făcut un pas important către o industrie mai sustenabilă și mai prietenoasă cu mediul. Asta datorită acestei  funcții de reverse vending, prin care anumite produse sunt transformate în…materii prime. Practic, prin acest procedeu, ele ating din nou prima etapă a lanțului de producție. Acest lucru se întâmplă, de pildă, în cazul sticlelor de bere și a becurilor economice, care fac parte din categoria produselor cu un mare potențial dăunător asupra mediului.

Sticle de bere transformate în…nisip

Un aparat de vending cu adevărat revoluționar este cel care aduce o schimbare de paradigmă în domeniu, iar în cazul unui aparat care poate trasforma sticlele de bere în nisip exact despre asta este vorba. După ce ai savurat berea, poți contribui la protejarea mediului înconjurător prin distrugerea sticlei în doar câteva secunde. Aparatul se numește DB Exporter Machine și pulverizează o sticlă de bere în doar cinci secunde.

Cum funcționează? Sticlele sunt inițial zdrobite, sunt separate etichetele de plastic și praful de siliciu, iar ceea ce rezultă din sticlă este un nisip fin care poate fi folosit chiar și pe plajele din întreaga lume, binecunoscut fiind faptul că formarea nisipului durează foarte mult, iar în contextul încălzirii globale și a creșterii nivelului mărilor și oceanelor, problema va deveni tot mai acută. Pe de altă parte, nisipul astfel rezultat poate fi folosit și pentru construcții, întrucât din el se poate obține cimentul. Fiecare sticlă va produce 200 de grame de nisip, ceea ce înseamnă că pentru a obține un kilogram de nisip sunt necesare cinci sticle. Dacă ne gândim la faptul că la o petrecere mai extinsă se pot consuma câteva zeci de astfel de sticle, ne dăm seama că putem obține cantități foarte mari de nisip într-un singur an, de exemplu. Sigur, dacă fenomenul s-ar extinde la nivel global, am avea de-a face cu o adevărată revoluție a reciclării.

Mărunțirea sticlei în particule minuscule se realizează cu ajutorul unei roți cu lame din fier, capabilă să pulverizeze rapid sticla aruncată în interior. Nisipul rezultat este atât de fin încât amintește de cel folosit în clepsidre.

Cei care au introdus acest concept s-au gândit și la moduri în care pot impulsiona acest gen de comportament. Un exemplu este sistemul touch screen prin care cei care folosesc aparatul pot trimite instant imagini către prieteni – o funcție care integrează ideea de rețea socială cu cea de reciclare.

Reciclare cu răsplată

Chiar dacă reciclarea produselor este o faptă care reprezintă un bine în sine, unii producători de vending au conceput un sistem de răsplată pentru cei care aleg să recicleze. De multe ori, branduri de renume achiesează la idei de acest fel, tocmai pentru că beneficiile acestor tipuri de acțiuni sunt multiple – de mediu, de imagine și nu doar.

Pentru reciclarea becurilor economice, clienții IKEA din Marea Britanie, Danemarca și Germania au avut ocazia de a participa la o promoție prin care primeau o reducere la o lampă. Nu a fost singura promoție de acest fel, pentru că aparatele care permit reciclarea becurilor au un buton prin care utilizatorii își pot alege recompensa. De regulă, aceasta constă într-un voucher de cumpărături, însă o altă opțiune este aceea de a alege să faci o donație. Aparatul este prevăzut cu sistem touch screen și trimite automat un text sau e-mail atunci când nu mai are spațiu de stocare pentru becuri.

Beneficiul adus mediului de aceste aparate este inimaginabil, având în vedere că aceste tipuri de becuri sunt folosite tot mai des, însă ele conțin substanțe toxice cum ar fi mercurul – de altfel, aparatul este etanșat corespunzător pentru a se evita orice scurgere, dar are și un filtru care absoarbe orice scurgere de mercur. Aceste tipuri de aparate nu au apărut doar în Europa – de câțiva ani ele și-au făcut apariția și în Emiratele Arabe Unite, mai exact din 2014.

Compania care a intrat pe piața reciclării de acolo este reVend, o companie britanică care este printre liderii din domeniu, fiind și compania care a introdus conceptul reciclării becurilor economice. În cazul Emiratelor, compania care a instalat aceste aparate a avut un plan ambițios: de a transforma un oraș în capitala de Mediu a Orientului Mijlociu și totodată în primul oraș arab care reciclează 100% din deșeuri – este vorba despre orașul Sharjah, al treilea ca mărime din Emirate, după Abu Dhabi și Dubai.

Tehnologia de tip reverse este folosită în vending de peste cinci decenii și chiar dacă până recent nu a fost foarte popularizată, începe să fie adoptată pe scară tot mai largă, în prezent fiind instalate peste 100.000 de astfel de aparate în întreaga lume. Sistemul este folosit acum cu succes și în SUA, Norvegia – unde statul a decis ca operatorii să plătească utilizatorii pentru obiectele aduse – Brazilia, pe lângă țările amintite deja, dar și multe altele.

La finalul anilor 60, ecologistul Garett Hardin vorbea despre o dilemă socială numită ”tragedia bunurilor comune”, pe care o definea ca starea de degradare în care ajung bunurile unei comunități din cauza defectării membrilor ei atunci când vine vorba de prezervarea sau îngrijirea acelor bunuri. Este vorba, de fapt, despre un comportament egoist, fiecare căutând să își maximizeze propriile câștiguri – iar în final perdanții sunt tot ei. În timp, această teorie a fost des invocată în științele sociale, chiar și în economie, însă relevanța ei pentru ecologie este mai mult decât evidentă: operatorii de vending, consumatorii, chiar și publicul apatic sau cel spectator se află de aceeași parte a baricadei atunci când vorbim despre mediu.