Piața Românească de Vending realizează venituri de 200 de milioane de euro anual, iar 90% din piață este dominată de automatele cu băuturi calde Asociația Europeană de Vending a dat...

Piața de Vending din România în urma analizei raportului de piață EVA

Piața Românească de Vending realizează venituri de 200 de milioane de euro anual, iar 90% din piață este dominată de automatele cu băuturi calde

Asociația Europeană de Vending a dat publicității de curând Raportul său privind Piața Europeană de Vending unde pentru prima oară a fost inclusă și țara noastră.

Datorită relațiilor extrem de bune pe care le avem cu forul european de vending suntem în măsură să vă oferim în premieră informații extrem de interesante și de utile despre piața de vending din România.

Sursele

Cele 4 surse utilizate în realizarea raportului au fost:

-          Patronatul Român al Industriei de Vending (PRIV)

-          Operatorii lideri de piață din industria noastră

-          Asociața Europeană a Producătorilor de Aparate de Vending care a împărtășit din informațiile sale

-          Furnizori cheie și experți în domeniu

EVA mulțumește echipei care s-a ocupat de proiect și care a pus cap la cap toate informațiile primite.

Câteva cifre importante despre Piața Românească de Vending

-Piața Românească de Vending a fost de 897 de milioane de lei în anul 2016

-Aparatele de vending vând zilnic în România utilizatorilor săi peste 2 milioane de produse (în special produse alimentare și băuturi)

-Aparatele care vând băuturi calde reprezintă 91% din piață ca număr de automate! Restul de 9% fiind ocupat de vendomatele care distribuie snack-uri și băuturi reci

-Rata de penetrare a vendingului în România este de 1 automat la 215 persoane! În comparație cu alte țări europene nu stăm nici rău, nici bine: Germania are o rată de penetrare de 150 de persoane la un aparat,  iar Olanda 60 de persoane per automat.

-Interesant este că zonele în care sunt găzduite automatele de vending se împart în mod egal între Spațiul Privat și cel Public: 50%-50%, în timp ce media europeană se împarte între 80%-20%.

- Cea mai controversată cifră din acest raport și la care nu subscriem deloc, pentru că nu credem că este neapărat corectă ține de numărul angajaților din industria noastră: 3000 de angajați! Noi credem că sunt mult mai mulți. Nu este posibil ca 3000 de persoane să producă afaceri de aproape 200 de milioane de euro anual! Totuși vorbim de produse care costă puțin și care necesită un număr sporit de angajați pentru operare. Mă rog, vom cerceta mai amănunțit acest aspect acum că l-am aflat.

Dinamica veniturilor și a numărului de automate de vending de la an la an

Numărul de aparate consemnate de studiu ca fiind în operare pe piața noastră de vending este de 91.600 de aparate, cu 3,2% mai multe ca în 2015. Această bază de vendomate a livrat consumatorilor 726 de milioane de produse pe an, cu 4,8% mai mult față de anul precedent și a produs venituri în 2016 de 897 de milioane de lei, tot cu 4,8% mai mult față de precedentul an.

Categoriile de aparate utilizate pe piața românească de vending

Așa cum spuneam mai devreme 90% dintre automate distribuie băuturi calde, iar restul de 10% îl reprezintă mașinile cu spirală, combinate, ce vând gustări și băuturi reci. Tendința de-a lungul anilor din 2010 și până anul trecut a fost de creștere a numărului de vendomate de la 78.500 de bucăți la începutul deceniului la 91.600 de automate în prezent.

Mai mult decât atât, numărul aparatelor ce distribuie băuturi calde  a crescut de la 70.700 de automate în 2010 la 82.500 de bucăți în prezent! În timp ce piața automatelor de băuturi reci dedicate (deci fără snackuri) a stagnat și a oscilat între 900 de vendomate în 2010 la 700 în prezent.

În schimb piața automatelor combi cu spirală (băuturi reci, gustări și alimente) a crescut ușor de la 6.900 de aparate în 2010 la 8.400 în prezent.

Când vă semnalam în toți acești ani în articolele noastre că vendingul românesc înseamnă cu preponderență doar vending cu cafea și derivate ale acesteia, o parte dintre voi ne-ați contrazis. Noi ști(a)m realitatea din piață, iar odată cu apariția acestui gen de studiu de piață cred că “disputa” a fost tranșată. Acum avem cifre care arată după părerea noastră o imagine dezolantă a unei piețe de vending învechită, anchilozată în vendingul cu băuturi calde, fără alte oportunități de dezvoltare, fără o încercare de livrare spre consumator a unor servicii mai diversificate, care să-i satisfacă și alte necesități, altele decât să bea o cafea, sau să mănânce un sandviș rece…

Noi v-am tot scris în materialele noastre despre ceea ce se întâmplă în alte părți ale lumii, cum evoluează piața acolo și cam ce ar trebui făcut, ce idei de vending ne pot oferii alții, iar unii dintre voi ați ales să ne certați că prezentăm prea multe lucruri din afara țării și mai puține de la noi. Din păcate când o piață îți livrează 90%! doar un singur lucru, e imposibil să discuți ediție de ediție numai despre cafea, despre pahare de plastic sau de carton, despre cât de mare sau cât de mic să fie paharul, și alte asemenea “probleme”. Este clar că utilizatorul final, consumatorul român nu poate fi forța mortice a vreunei schimbări în piață. El este sărac și needucat și consumă ce-i livrați dumneavoastră. Nu așteptați inițiative, revoluții de la consumatorul român de vending, VOI puteți fi sursa schimbărilor și a dezvoltărilor, nu altcineva…

Nou vs. Second Hand

O primă constatare la acest capitol este creșterea ponderii aparatelor noi în totalul parcului de automate la nivel național. Dacă în 2010, 25% dintre automate erau noi, acum acest procent a ajuns la 40%. Această schimbare în bine, și pe care am observat-o și noi și o salutăm, se datorează mișcărilor strategice ale operatorilor mari, care au mutat o parte din business din zona de automate table top către zona de vending clasică, cu aparate de vending. Ca urmare și zona de automate “renovate” a scăzut de la o cotă de 60% cât era în 2010 la 40%, cât s-a înregistrat în 2016 (anul de referință al studiului). În ce privește aparatele second-hand importate de afară acestea au scăzut în importanță de la 15% din numărul total de aparate la 10%. Aceste schimbări benefice se datorează unei strategii de îmbunătățire a parcului de automate “dictată” de marii operatori care au ales să ofere acel procent de 90% din totalul operațiunilor lor în condiții mai bune de consum către clienții lor. Felicitări! Acesta este un lucru folositor!

Vom continua serialul nostru dedicat analizei ultimului raport EVA dedicat României și în edițiile viitoare.

Orice persoană interesată să achiziționeze sau să obțină raportul de țară al României sau al altor țări poate vizita site-ul EVA pentru mai multe informații: http://www.vending-europe.eu și îi poate contacta în mod direct pe reprezentanții EVA pentru a intra în posesia întregului pachet de informații.

Revista noastră mulțumește și pe această cale Asociației Europene de Vending pentru amabilitatea și deschiderea lor privind buna informare a publicului și a pieței cu privire la activitățile generale, dar și specifice ale celei mai mari asociații de vending din lume.