-Oana Mihalache Aparatele de vending par de-a dreptul inofensive și rareori ne gândim, atunci când vrem să achiziționăm un produs, că putem sfârși pe un pat de spital sau chiar...

De la aparatul de vending la…spital Statisticile negre din spatele aventurilor la shopping-ul automatizat

-Oana Mihalache

Aparatele de vending par de-a dreptul inofensive și rareori ne gândim, atunci când vrem să achiziționăm un produs, că putem sfârși pe un pat de spital sau chiar mai rău. Cu toate acestea, statisticile arată că multe accidente au loc în fața acestor aparate – de cele mai multe ori din cauza unor blocaje la eliberarea produselor, cu un deznodămând uneori fatal. Imaginile unor oameni zdrobiți sub greutatea aparatelor de vending este terifiantă pentru cei care știu că aplică uneori metoda care declanșează multe dintre accidente: zguduirea aparatului atunci când doza de băutură comandată refuză să cadă.

”Aparatele de vending ucid, rechinii nu”

Așa suna titlul unui articol apărut în urmă cu mai bine de un deceniu pe site-ul Reuters. Din păcate, nu era doar o metaforă, ci o realitate descrisă chiar de un salvamar din L.A. În ciuda fricii pe care oamenii o au de rechini, „mai mulți oameni mor în fiecare an, în Statele Unite, din cauza aparatelor de vending”. Statisticile spun că acestea ucid de patru sau chiar șase ori mai mulți oameni, anual, decât rechinii – mai precis, între două și patru persoane mor anual din cauza unui accident la un aparat de vending, comparativ cu o persoană ucisă pe an de un rechin. Când vine vorba de accidente care nu sunt fatale, discrepanța este chiar mai mare: peste 1,700 de accidente sunt raportate anual din cauza aparatelor de vending, pe când cele cauzate de rechini sunt în jur de 25. Cel mai ridicat număr al accidentelor provocat astfel a fost în 2010, de 2380 într-un an, iar cel mai scăzut în 2004 – când au avut loc 978 de accidentări într-un an.

Fenomenul a fost studiat intens de-a lungul timpului. În 1988, un studiu realizat de Michael Cosio a fost publicat în prestigiosul jurnal American Medical Association. Scriind despre incidentele petrecute la bazele militare americane din Germania și Coreea, acesta nota: ”15 pacienți de sex masculin, cu vârste între 15 și 24 de ani, au suferit leziuni după ce au mișcat aparatele de vending. Acestea au căzut peste victime, cauzând numeroase accidente. Trei dintre ei au murit, iar restul de 12 au avut nevoie de spitalizare pentru rănile provocate”.

Un studiu publicat ulterior nota 64 de cazuri de accidentări și 15 morți, printre răniți numărându-se de această dată și o femeie. Putem corela asta și cu ideea de hegemonie patriarhală, respectiv faptul că folosirea forței este mai des întâlnită în rândul bărbaților, pentru că femeile sunt văzute ca ”sexul slab”. Sigur, statisticile actuale arată că în prezent și bărbații și femeile sunt răniți în număr aproximativ egal, însă tot bărbații sunt cei care cad victime mai des acestui tip de accident. Cele mai des afectate părți ale corpului sunt capul – 20% din cazuri, membrele – 13%, abdomenul – 12,5%, fața – 8,5%. În ce privește diagnosticul, în 25% din cazuri au fost contuzii sau abraziuni, 17% lacerație, 10% entorsă și 8% leziuni interne. Chiar dacă cele mai multe cazuri survin în locurile publice, unele au loc și acasă sau în locuri de recreație, dar și în cele industriale sau la locurile de muncă.

Moarte survenită din cauza unui aparat de vending – umor de situație

Paradoxul ideii de a fi omorât de un aparat de vending, care pare inofensiv și nu poate răni mortal pe cineva decât ca urmare a unor acțiuni iresponsabile, a fost tratat de multe ori cu umor. Așa s-a întâmplat și în 2001, când decernarea premiilor Darwin Awards – dedicate celor care au contribuit la evoluția speciei umane prin felul în care și-au provocat singuri moartea – a inclus un titlu și pentru  un baiat de 19 ani din Quebec care a murit după ce un aparat de Coca Cola a căzut peste el după ce băiatul l-a mișcat serios. Băiatul a murit asfixiat. Nu a fost nici pe departe un caz singular în acea perioadă: în ultimii 20 de ani avuseseră loc 140 de cazuri de accidentări și 35 de decese din această cauză, doar în America de Nord. Ca urmare, compania Coca Cola a reacționat prin lipirea unor avertismente pe aparatele de vending, care nu ar trebui mișcate violent.

Studiile mai recente arată că fenomenul nu este în regresie: între 2002 și 2015 au fost înregistrate patru decese și 1730 de accidentări pe an, ceea ce face ca aparatele de vending să fie pe locul 10 într-un top al celor mai periculoase obiecte din mediile de birouri sau educaționale.

Chiar dacă se vorbește foarte rar despre aparatele de vending ca posibile obiecte periculoase, cazurile destul de dese de accidente arată că se impun măsuri care să le prevină. De pildă, aparatele ar putea fi amplasate mai sigur sau prinse de un suport în așa fel încât să nu poată cădea peste cumpărători, chiar și atunci când aceștia încearcă să miște violent aparatele. De asemenea, informarea și avertizările nu ar trebui să lipsească de pe niciun aparat de vending.