În această editie vom vorbi despre lucrurile care se știu mai puțin despre cafea. Vom dezvălui acele lucruri inedite despre cafea, cafenele, cofeină… și istoriile lor.

– La cumpărarea unui parfum este indicat să ai la tine puțină cafea, pe care să o miroși în “pauzele” de testare a mai multor parfumuri. Astfel, simțul olfactiv va fi readus în stadiu neutru și vei simți mai bine aroma fiecărui parfum.

– Unele dintre cele mai mari afaceri ale secolului au început prin a fi mai întâi cafenele. Printre ele se numără și Lloyds of London sau New York Stock Exchange.

– La sfârșitul secolului al XVI-lea existau peste 500 de cafenele în Istanbul.

– Atunci când înflorește, copacul de cafea are peste 30.000 de flori albe, însă acestea rezistă maximum 48 de ore

– Cafeaua își mărește volumul în timpul prăjirii cu 18.60%.

– Cafeaua este al doilea cel mai consumat produs la nivel mondial după ulei.

– Cafeaua este cea mai populară băutură din lume. Pe glob se beau zilnic aproximativ 1.400 de milioane de cești cu cafea.

– «Licoarea musulmanilor», cum era denumită cafeaua în timpuri mai vechi, era apreciată de către musulmani mai ales datorită faptului că în religia islamică alcoolul este interzis. În Europa, cafeaua era considerată «băutura păcătoșilor» și ca atare era oficial interzisă, ea fiind totuși consumată pe furiș. Toate acestea s-au schimbat prin secolul al XVI-lea când Papa Clement al VIII-lea a simțit aroma cafelei și a binecuvantat-o. Cafeaua devine băutura oficială și în țările creștine.

– Prima cafenea este deschisă în Marea Britanie, la Oxford în 1637. Foarte repede aceasta devine locul de întâlnire al studenților și elevilor și locul de discuții controversate.

– Planta de cafea crește între Tropicele Capricornului și Racului, unde vremea este caldă și umedă, fără temperaturi scăzute. În zilele noastre există mai multe tipuri de cafea: arabica robusta, liberica și maragogype. Cafeaua Arabică crește într-un climat umed și este de calitate superioară cu un gust inconfundabil; cafeaua Robusta crește într-un climat dur, este de calitate inferioară, cu gust aspru și este foarte apreciată în gama de cafea solubilă. Cafeaua Liberica este de calitate mediocră și preferă climatul umed, iar Maragogype crește în Brazilia fiind un hibrid între cafeaua arabica și liberica.

– Planta de cafea crește pe plantații întinse și ajunge la maturitate după 5 ani putând fi culeasă. Fructele plantei de cafea, numite “cireșe”, se culeg cu mâna pentru că se coc pe rând în diferite perioade din an. Fiecare fruct conține 2 boabe verzi care trebuie prăjite pentru a semăna cu ceea ce știm noi că este cafeaua boabe. Recolta unui arbust este suficientă pentru 1 Kg de cafea (în jur de 7000 de boabe). În funcție de prăjirea boabelor de cafea se deosebesc două arome de cafea: boabele mai prăjite au o savoare mai puternică și trebuie măcinate mai fin, iar boabele prăjite mediu dau un gust proaspăt și plin, fiind măcinate mai mare.

– Antioxidanții conținuți de cafea ne apără de bolile de inimă, ne vindecă de răceli și gripe și ajută la încetinirea procesului de îmbătrânire. Cofeina are efecte și în funcție de organism. Dacă unii consideră că o ceașcă de cafea sau de ceai dimineața îi ajută să-și înceapă ziua cu o stare bună sau să scape de problemele de constipație, la alții provoacă iritații în sistemul digestiv. Și asta nu e tot. Studiile recente au demonstrat că băuturile stimulente cu conținut de cofeină au beneficii în tratarea simptomelor bolii Alzheimer.

– Excesul de cofeină ne face să devenim nervoși, agitați, anxioși, ne dă o stare proastă și putem claca. Consumul de cofeină împiedică absorbția mineralelor (fierul) de către organism și duce la pierderea calciului din articulații și sistemul osos.

– În România, la 1819, existau în București 21 de cafenele, iar la 1900 – 142. În anii războiului, în 1944, numărul lor a scăzut la 15, pentru ca în 1945 să fie închise și sigilate de guvernul Petru Groza pentru a deturna atenția bucureștenilor de la marile lipsuri alimentare.

– În anul 1667, sub domnia lui Radu Leon (1664-1669), este atestată cea dintâi cafenea din București, care se află în vecinătatea Bisericii Doamnei și a viitorului han Șerban Vodă, de pe locul Băncii Naționale de azi.
Cafeneaua a aparținut unui turc pe nume Kara Hamie, fost seimen, adică mercenar, în trupele sultanului Mehmed al IV-lea (1648-1687). După moartea proprietarului, cafeneaua a revenit Imperiului Otoman, iar în decembrie 1691 a fost vândută lui Kavaz-basa pentru 65 de piaștri.

– Cu cât timpul de pregătire al cafelei este mai mic cu atât cafeaua trebuie mai fin măcinată. Pentru fiecare metodă de preparare este necesar un grad diferit de măcinare, întrucât gustul final al cafelei este influențat de timpul în care apa și cafeaua sunt în contact direct. De exemplu, în cazul în care se pregătește cafeaua cu o cafetieră, aceasta trebuie măcinată mai fin, deoarece timpul de contact dintre apă și cafea este de aproximativ patru minute, în timp ce cafeaua pregătită cu un expresor trebuie să fie mai măcinată, întrucât prepararea ei durează în jur de 20 de secunde.

– Începând cu anul 1000 e.n renumitul tămăduitor Avicenna, administra cafeaua în chip de medicament.

– Etiopenii obțineau un fel de vin din fructele de cafea, prin fermentarea în apă a boabelor uscate.

– Cererea de cafea în Orientul Apropiat era extrem de mare și toate transporturile de cafea care părăseau Yemenul cu destinația Alexandria și Constantinopol erau foarte bine controlate și păzite pentru ca nici o plantă să nu iasă din țară. În ciuda acestor restricții, musulmanii în timpul pelerinajelor lor la Mecca, au reușit să ascundă și să ia cu ei plante de cafea și să le cultive în țările lor. Astfel a început cultivarea cafelei în India.

– Cafeaua a intrat în Europa prin portul Veneția, unde aveau loc schimburile comerciale cu negustorii arabi. Băutura a devenit obișnuită în rândul populației în momentul în care vânzătorii ambulanți de limonadă au inclus-o în oferta lor ca alternativă la băuturile reci. De asemenea, mulți dintre negustorii europeni au început să bea cafea în călătoriile lor și au adus acest obicei în Europa.

– Este interesant că deși cafeaua este originară din Africa, cultivarea arborelui în această parte a lumii este relativ recentă. De fapt, cultivatorii britanici au fost cei care au reintrodus creșterea cafelei în Africa, chiar după Primul Război Mondial, înființând plantații în zone care ofereau un climat și un sol propice dezvoltării arborelui.

– Cafeaua este universală, însă câteva civilizații au avut și au un rol dominant asupra ei. Brazilia este țara cafelei, SUA este țara celor mai mulți consumatori de cafea, iar Italia este esența culturii cafelei. Italienii au creat dintr-un fruct descoperit în Africa, adoptat de cultura arabă și propagat de Imperiul Otoman o adevărată artă de preparare a cafelei.

– În 1475 se deschide primul magazin de cafea, Kiva Han, în Constantinopol, în Imperiul Otoman.

– De-a lungul vremii, cafeaua a avut și alte implicații istorice. În primul rând, după “Partida de ceai de la Boston” (când americanii s-au răzvrătit împotriva taxelor foarte mari puse pe ceai de către englezi), întreaga Americă a trecut de la ceai la cafea. Pe atunci, băutul cafelei simboliza libertatea. De asemenea, atât revoluția americană, cât și cea franceză s-au născut în cafenele.
– Laptele, ca un aditiv la cafea, a devenit popular în 1680, când un doctor francez a recomandat cafeaua cu lapte în scopuri medicinale, iar obiceiul de a pune zahăr în cafea se pare că a început în 1715, la curtea regelui Ludovic al XIV-lea, în Franța. În lumea arabă de odinioară, cafeaua era un element atât de important în cadrul unei familii, încât unul dintre criteriile pentru care o femeie se putea despărți legal de soțul său era că acesta refuzase să-i prepare cafeaua.
– În 1674, în Londra, un grup de femei au format Petiția Femeilor Împotriva Cafelei, plângându-se de faptul că soții lor petreceau prea multă vreme în cafenele și prea puțină acasă, alături de ele.
– Sărind în timp, putem spune că cel mai avid băutor de cafea a fost Honore de Balzac, care avea obiceiul de a bea 40 de căni de cafea pe zi, pentru a putea scrie.
– Cafeaua se află pe lista celor mai cunoscute mirosuri, alături de bere și unt de arahide.
– În ultimele trei secole, 90% din toți oamenii care trăiesc în lumea occidentală au trecut de la ceai la cafea.
– Francesco Illy, inventatorul expresorului modern şi fondatorul unei renumite companii producătoare de cafea s-a născut la Timişoara, în 1892. După şcoala elementară a plecat să studieze economia la Viena, iar la 22 de ani, s-a înrolat ca ofiţer în armata austro-ungară şi a plecat în Primul Război Mondial.